|
Luni, 03 Aprilie 2017 00:25 |
|
Sarbatoarea Unirii cu Basarabia
 Basarabia, tara rupta din trupul vechii Moldove, peste o suta de ani s-a zbatut sub stapanirea straina. Stapanitorii au cautat sa-I instraineze pe basarabeni de neamul lor. Limba romaneasca a fost dispretuita, cartii romanesti nu-i era ingaduit sa patrunda in scoli. Satele erau impanate cu rusi, locuitorii romani mutati de pe o mosie pe alta. Tinerii erau dusi departe, dincolo de Nipru in campiile fara hotare, in muntii Caucazului sau in tinuturile reci de pe langa Marea Nordului si osanditi, stingheri, printre oamenii carora nu le cunostea limba si obiceiurile, sa-si faca in ani lungi oastea.
Tanarul imbracat in hainele tarului, prin tinuturi straine lui purtat, si-a facut rugaciunea in limba maicii lui si in clipe de ragaz a murmurat:
Prutul asta ne desparte
Prutul asta n-are moarte;
Doar ne-om pune noi candva
Si cu gura l-om seca.
A invatat poate limba rusa, dar nu si-a uitat-o pe a lui, romanul a indurat multe de-a lungul veacurilor, dar sufletul nu si l-aschimbat, obarsia nu si-a uitat-o.
Si-a nadajduit ingenunchiata sub jug Basarabia, peste o suta de ani. A nadajduit sa sune clopotul de inviere al neamului romanesc, vestind ziua cea mare.
Si clopotul de inviere a sunat, si ziua cea mare a fost vestita cand imparatia temuta si nehotarata a tarilor, prinsa in vartejul nebuniei, se sfarma.
In aprilie 1918.
De la o margine la alta a Basarabiei acelasi gand a luminat toate cugetele oamenilor, aceeais dorinta a crescut in toate sufletele si aceeasi vorba a fost rostita de toate buzele: Unirea, alipirea la tara mama.
Si unirea s-a facut.
Azi, in Basarabia romaneasca e destul de liniste.
Dincolo, peste Nistru, vantul nebuniei a pustiit tinuturile, dar nu s-au potolit.
Si in ziua de 9 aprilie se serbeaza la Chisinau, si nu numai, implinirea infaptuirii unirii.
E de datoria noastra sa sarbatorim aniversarea Unirii si sa aratam inca o data dorinta de a ramane pe veci uniti de tara mama …
Newer news items:
Older news items:
|
