Interferente.ro Parinti si copii De Sarbatori Sarbatori si obiceiuri taranesti de primavara

Marţi, 15 Ianuarie 2013 15:38

Sarbatori si obiceiuri taranesti de primavara

Folclorul romanesc este plin de sarbatori dedicate naturii si bucuriei de a trai. In diferite zone ale tarii, satenii au diverse moduri de a se raporta la venirea primaverii. Unele dintre sarbatorile dedicate renasterii naturii ar fi:

Tanjaua de pe Mara (Primul la arat) este un obicei stramosesc de obarsie daco-romana desfasurat primavara in satele Hoteni, Sugatag si Harnicesti de pe vaile Marei si Cosaului. Sfatul batranilor alege pe primul iesit la arat, cel mai vrednic om. Primul iesit la arat este dus cu mare pompa de tot satul la apa Marei unde unul dintre batrani, in semn de aleasa pretuire si cinstire, ii spala fata ca “Sa se spele cele rele / Sa creasca / Si sa infloreasca / Sa fie iute ca apa de munte”. Opt dintre tinerii care l-au urmat in alai, cate doi ducand o tarja, il lauda pe sarbatorit cu cele mai alese cuvinte: “Jugurile le-am gatat / Doi cu doi ne-am adunat / Sa cinstim cu-adevarat / Cel mai harnic om din sat / Si intaiul la arat”. Sarbatoritul ii invita pe batrani si pe tinerii de la tanjala la el acasa unde-i omeneste cu palinca, pita calda si slana. In Hoteni si alte sate megiese, sute de oameni se indreapta spre lunca “Darasca” unde petrec in cantec si joc pana se lasa intunericul.

Semanatul, continuare a Cerealiilor romane dedicate lui Ceres, protectoarea agriculturii, semanatul se intalneste si astazi pe o arie destul de raspandita. In dimineata noului an, cu straitele pe solduri, copii intre 7 si 12 ani, carora in Oltenia si Transilvania li se spune si pitarai (colindatori), intra in gospodariile oamenilor si le seamana curtile si odaile cu seminte de grau, de porumb, de orz, de ovaz, de orez sau de secara. Dupa cum relateaza istoricul latin Du Cange ca faceau la vremea lor copiii Romei, pentru a aduce belsugul si fertilitatea in casele oamenilor, acesti colindatori mai au obiceiul de a atinge cu bete si nuiele stalpii portilor, usorii usilor de la grajdurile cu vite, grinda casei si scormonesc in taciunii din vatra, rostind pentru gospodar urarea semanatului care la Silvasu de Jos, judetul Hunedoara, incepe asa: “Pe margine de pamant / Mere badea semanand / Si din gura cuvantand: / Sa te faci graule faci / Pan la coarnele de vaci / Fa-te graule la noi / Pan la coarnele de boi / Sa fie graul bogat / Si recolta peste sat ...

Armindenii este o alta sarbatoare a primaverii si a muncii campului. Taranii, asa cum au apucat din mosi-stramosi isi pun in fata casei armindeni – tulpini sau crengi – avand in varf frunze. Armindenul a dat numele sarbatorii care prilejuieste pretutindeni mari petreceri la iarba verde. In unele case, feciorii pun armindeni in fata caselor fetelor pe care le vor lua in casatorie. In Banat, se infig armindeni si in portile paurilor (taranilor) vrednici. Cu armindeni se aprinde dupa traditie cuptorul in care se coace painea framantata din faina celui dintai grau secerat.

Sarbatoarea liliacului are loc la Ponoare, judetul Mehedinti, in prima duminica dupa inflorirea liliacului, continuare a Floraliilor romane. Petrecerea miilor de tarani mehedinteni si a turistilor veniti din intraga tara are loc in padurea de liliac ce se intinde pe nu mai putin de 20 de hectare si ocrotita ca monument al naturii.

Autor: Traian Dumitrescu

Addthis