Sâmbătă, 21 Ianuarie 2012 04:00 |
Scenetă - Mica Unire - 24 ianuarie 1859Unirea Principatelor Române, cunoscută şi ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor state Moldova şi Ţara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.Sceneta pentru serbare se desfăşoară sub forma unei şezători la care participă câteva fete, îmbrăcate în costume populare. Lucrând, acestea vorbesc despre Unirea Principatelor Române şi despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Rând pe rând apar şi personajele despre care vorbesc ele: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Moş Ion Roată, boierii.Fata 1:Fetelor, ne-am adunat astăzi la şezătoare ca să lucrăm, dar şi să vorbim.Fata 2:Aşa e, ai mare dreptate, deoarece este o zi importantă pentru noi, românii. 24 ianuarie rămâne în istorie ca marea zi a unirii Principatelor Române: Moldova şi Ţara Românească. Vorbim despre 24 ianuarie 1859.Fata 3:Desiigur, iar la acea vreme, la 1859, domnitor era Alexandru Ioan Cuza. Acesta a coborât în oraşe şi sate, în pieţe şi în case, a trăit în mijlocul poporului să-i vadă traiul, să-i asculte durerea şi suferinţa.Fata 4:Da, dar voia şi să repare marile nedreptăţi ori măruntele sâcâieli, să pedepsească tâlhari, dar mai ales să simtă inima omului din popor alături de inima lui şi să ocârmuiască ţara după bătăile inimii sale.Fata 5:Ei, dar ştiţi cum i-a grăit Mihail Kogălniceanu la proclamarea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn?„Alegându-te pe tine domn în ţara noastră, noi am voit să arătăm lumii aceea ce toată ţara doreşte: la lege nouă, om nou! Fii dar omul epocii! Fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria-Ta, ca domn, fii bun şi blând, mai ales pentru aceia pentru care mai toţi domnii trecuţi au fost nepăsători şi răi! Fă dar ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate, împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşeasca frăţie! Fii simplu, Măria-Ta! Urechea ta să fie pururi deschisă la adevăr şi închisă la minciună şi linguşire.”Fata 6:Şi a fost aşa cum i s-a urat: un om nou la legi noi. A condus ţara doar 7 ani, însă a înfăptuit multe reforme în acest timp.Fata 7:Vă amintiţi ce am învăţat la istorie? Înainte de unire, în 1857, printre ţăranii fruntaşi care luau parte cu boierii la Divanul ad-hoc din Moldova, era şi moş Ion Roată. Acesta s-a născut în judeţul vecin cu al nostru, în Vrancea, la Câmpuri.Fata 1:Moş Ion Roată era un om cinstit şi cuviincios, care văzuse şi păţise multe în viaţa lui. De aceea, nu prea punea temei pe vorbele boiereşti şi avea gâdilici la limbă: spunea omului verde în ochi, oricine era, când îl scormonea ceva la inimă.Fata 3:Vă povestesc eu întâmplarea din divanul ad-hoc. Acolo, la adunare, boierii le vorbeau despre unire, dar foloseau un limbaj puţin accesibil ţăranilor. Aşa că Moş Ion nu a putut să tacă:(se face întuneric pe scenă şi în faţă apar Moş Ion Roată şi boierul 1)Moş Ion Roată:Aveţi bunătate de vorbiţi mai moldoveneşte, cucoane, cât să ne dumirim şi noi, căci eu unul, drept să vă spun, nu pricep nimic, păcatele mele!Boierul 1:Dar ce nevoie mare este să înţelegi tu, mojicule? Tacă-ţi leoarba, dac-ai venit aici! Auzi obrăznicie! Tu, cu 80 de mii de fălci de moşie şi el un ghiorlan c-un petic de pământ şi uite ce gură face alături de mine!Moş Ion Roată:Dar bine, cucoane, dacă nu v-a fost cu plăcere să pricepem şi noi câte ceva din cele ce spuneţi dumneavoastră, de ce ne-aţi mai adus aici să vă bateţi joc de noi? Ei, cucoane, cucoane! Puternic eşti, megieş îmi eşti şi ştiu că bine n-are să-mi fie moale când m-oi întoarce acasă unde m-aşteaptă nevoile. Dar, să nu vă fie cu supărare, ia, palmele acestea ţărăneşti ale noastre, străpunse de pălămidă şi pline de bătături, cum le vedeţi, vă ţin pe dumneavoastră de atâta amar de vreme şi vă fac să huzuriţi de bine. Vă suntem dragi ca sarea în ochi! Din mojici, ghiorlani şi dobitoci nu ne mai scoateţi!Boierul 2:Noi, boierii, dragă moşule, suntem în fruntea ţării, în fruntea patriei, că aşa trebuie să fie!Moş Ion Roată:Voi, în frunte? Da, sigur, sunteţi în frunte. Dar nu-ţi fie cu supărare, boierule! Pentru că tot ai grăit cu limba dumitale cea delicată cuvântul „ţară”, aş vrea să ştiu şi eu atâtica: de unde se trage voroava aiasta?Boierul 2:Păi, cum se poate să nu ştii?Moş Ion Roată:Apoi, nu ştiu, că n-am apucat să umblu la şcolile cele înalte şi luminate şi nici să întâlnesc prea mulţi oameni cu carte cum eşti domnia ta!Boierul 1:Moş Ioane, dumneata nu ştii latineşte, limba străbunilor noştri de la Roma! „Ţară” vine de la cuvântul latin „terra”, care înseamnă pământ!Moş Ion Roată:Aşaaa! Ia uite, boierule, muream prost fără să ştiu. Dar acum că ştiu, tot nu mă dumiresc.Boierul 2:Aiasta-i altceva, că nu pricepi. Nu te ajută mintea şi pace!Moş Ion Roată:Ar fi, doar că ţară înseamnă pământ. Atunci, locuitorii ţării sunt ţăranii, adică pământenii, cei care sunt de la pământuri şi pământurile sunt ale lor. Când acolo, vai şi amar, pământurile doar le muncim că rodul este al vostru , ca şi pământurile. Cum vine asta, boierule?Boierul 2: (nu răspunde)Moş Ion Roată:Dar „patrie” tot din latinească purcede?Boierul 2:De acolo vine, aproape tot ce rostim. Cuvântul „patrie” vine de la „pater”, ce înseamnă „tată”!Moş Ion Roată:Asta-i bine, ar însemna că patria trebuie să fie tată bun şi mamă bună pentru toţi fiii ei. Când acolo, pentru voi boierii e mumă, pentru noi, ţăranii, e ciumă.Boierul 2: (încet)Eiii, Ţăranul aista e un drac şi jumătate! Ia să-mi văd de ale mele, că mi-am găsit beleaua cu el. Mă face de ocara lumii şi mă mai scoate şi dator. (dă să plece)Moş Ion Roată:Stai, boierule, unde te duci? Ce mă laşi prost în mijlocul drumului? Hai să ne tălmăcim. Nu ai vorbit dumneata despre unire? Stai ... unirea bate la uşă!Boierul 2:Ce mai pofteşti de la mine? Nu v-am spus destule?Moş Ion Roată:Păi, ce să mai poftesc? Ziseşi că voi boierii sunteţi în fruntea ţării şi că aşa se cade să fie. Dar, totuşi, de ce se cade aşa? Ce fapte mari aţi făcut ca să meritaţi acest lucru?(lumină acolo unde sunt fetele)Fata 2:Atunci l-a cunoscut colonelul Alexandru Ioan Cuza pe moş Ion Roată. A dat mâna prieteneşte cu el.Fata 7:Dar cu boierul cum a rămas? A răspuns la întrebare?Fata 2:Nu a mai avut cuvinte, pentru că moş Ion Roată i-a demonstrat faptul că boierii sunt doar buni de gură, pe când tot greul îl duc ţăranii.Fata 5:Eu am citit că atunci a strigat moş Ion Roată că steagul Unirii îl va purta tot talpa ţării, înălţându-l ca un cântec fără asemănare, fremătat de codru pe limba frunzelor, murmurat de ape, păstrat de oameni în inima lor, bucuroşi că a sosit ceasul cel mare al împlinirii visului sublim.Fata 6:Frumoasă istorioară! Mi-a plăcut Moş Ion Roată pentru că avea o înţelepciune izvorâtă din şi mai marea înţelepciune a poporului.Fata 4:Au trecut apoi câţiva ani. Într-o zi trecea Cuza spre Bucureşti şi s-a oprit în Adjud unde lumea l-a întâmpinat ca pe un domnitor ce era.Fata 5:Printre cei care se înghesuiau, se zări o hârtie fâlfâind pe deasupra capetelor, în vârful unei prăjini. Domnitorul, înţelegând că trebuie să fie vreun suflet necăjit, a făcut semn să i se deschidă calea.(se întunecă locul unde sunt fetele şi apar Cuza şi moş Ion Roată)Moş Ion Roată: (cade în genunchi, sărutând mâna domnitorului)Cuza:He, he! Moş Ion Roată, prietenul şi tovarăşul meu vechi din Divanul ad-hoc! Lucru negândit! Ridică-te şi spune-mi fără sfială ce durere ai? Ţi-a făcut cineva vreun neajuns?Moş Ion Roată: (plângând, întinde hârtia)Cuza: (ia hârtia, se uită şi vede scris mult, zice blând):Spune-mi, Moş Ioane, din gură ce ai de spus, că mai bine am să înţeleg!Moş Ion Roată:E-he! De când cu păcatul cel de ad-hoc n-am mai avut zi bună cu megieşul meu, stăpânul unei moşii foarte mari. Amarnic m-a lovit în avere şi în cinste! De cum am ajuns acasă, goană şi prigoană pe capul meu, din partea boierului. Întâi a pus feciorii boiereşti să-mi caute pricină ca să mă aducă la sapă de lemn. Mi-au mânat vitişoarele mele măcar un pas pe moşia boierească şi, sub cuvânt că au făcut stricăciune, mi le-au ucis. Azi împuşcă porcii, mâine vacile şi boii, poimâine căişorii. Îţi poţi închipui, Măria-Ta, ce urgie grozavă era pe capul meu! Văzând eu că nu încetează cu jafurile, m-am dus la boier să mă jeluiesc. Dar boierul, în loc de cuvânt bun, m-a scuipat în obraz, de faţă cu slugile şi cu alţi oameni. A căzut cerul pe mine de ruşine.Cuza:Te-am ascultat cu atenţie, Moş Ioane. Uite, ţine acest mic dar de la mine şi întâmpină-ţi nevoia de azi pe mâine, cum te-a lumina Cel-de-Sus! Iar pe boier lasă-l în judecata lui Dumnezeu, căci El nu bate cu ciomagul.Moş Ion Roată: (sărutând mâna)Dar cu ruşinea ce mi-a făcut, cum rămâne, Măria-Ta?Cuza:Cu ruşinea, iaca aşa rămâne, Moş Ioane. (îl sărută pe obraji) Du-te şi spune sătenilor că, pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul ţării şi ţi-a şters ruşinea.(scena unde sunt fetele lucrând)Fata 1:Vorbeam noi la început că domnitorul Alexandru Ioan Cuza îi preţuia pe oameni nu după ceea ce erau : boieri, târgoveţi sau ţărani, ci după omenia lor. De aceea se îmbrăca adesea în haine simple şi pornea prin ţară. Într-o zi ajunse la Vaslui, îmbrăcat în pelerină de negustor, iar pe dedesubt avea haine domneşti.Fata 4:Ştiu şi eu povestea. Văzu un boier care se răstea la un ţăran şi-l îmbrâncea şi-l lovea ca să se aşeze în faţa lui în genunchi.(apar în prim plan Cuza şi boierul 1)Cuza:Ce s-a întâmplat, boierule?Boierul 1:Ţăranul nu s-a dat din calea mea.Cuza:Şi de ce vrei să stea în genunchi?Boierul 1:Iac-aşa! Pentru că vreau să-mi simtă puterea!Cuza: (se dezbracă de pelerină)Boierul 1: (îngenunchează)Iertare, Măria-Ta!Cuza:Nu mie să-mi ceri iertare, boierule, ci acestui om pe care l-ai umilit. El este un ţăran, împreună cu fraţii lui muncesc din zori până-n amurg acest pământ pentru ca voi, boierii, să vă-nfruptaţi din roadele muncii lor.Boierul 1:Cum să îngenunchez în faţa ţăranului?Cuza:Ba să-i săruţi şi mâna, boierule. Mâna lui aspră de muncă, pe care trebuie să o respecţi!(prim-plan fetele)Fata 7:Fetelor, eu zic să mai lăsăm poveştile şi să cântăm un cântec ori să jucăm o horă!Fata 5:Ideea ta e foarte bună, dar cântec mai potrivit ca „Hora Unirii” pe versurile poetului Vasile Alecsandri nu cred că există.Fata 2:Haideţi să cântăm şi să jucăm!(Fetele şi băieţii cântă şi dansează „Hora Unirii”.)
Newer news items:
Older news items:
|

Un ten sanatos si stralucitor Cu totii ne dorim un ten sanatos si stralucitor. 80% din cei cu piele curata in tinerete sufera de acnee la varsta adulta. Aceste...
Read more
Toamna în poezia lui Vasile Alecsandri Toamna ţesătoare Toamna mândră, harnică Şi de bunuri darnică A-mpărţit a ei comori: Frunza-i dat-au vântului, Iar roada pământului Dat-o-au la muncitori. Dat-au in pentru ştergare Şi porumb pentru coşare Plin de ţinte...
Read more
Horoscop Fecioara februarie 2018 Afla horoscop Fecioara februarie 2018. Afla previziunile astrologice pentru luna februarie 2018 pentru zodia Fecioara: dragoste, cariera si bani, sanatate.
Read more
Pielea grasa - caracteristici, protectie si produse cosmetice indicate Majoritatea persoanelor considera ca, din punct de vedere cosmetic, pielea grasa ridica cele mai mari probleme. Aceasta percepte se datoreaza, in primul...
Read more
Pajul Cupidon de Mihai Eminescu Pajul Cupidon, vicleanul, Mult e rău şi alintat, Cu copii se hârjoneşte, Iar la dame doarme-n pat.
Read more
Mesaje, sms, urari si felicitari de la multi ani 2013 Anul Nou 2013 e aproape, iar cateva mesaje, sms, urari si felicitari de la multi ani 2013 sunt binevenite. Sa sarbatorim,...
Read more
Reteta mucenici Retete de mucenici Exista 2 moduri de preparare a mucenitilor: § Copti, facuti cu un aluat de cozonac; § Fierti in apa cu zahar, cu un aluat mai simplu (faina, apa si...
Read more
Un personaj al lui Alexandre Dumas intre fictiune si realitate Scund, cu parul albit mai degraba de durere decat de varsta, cu ochi patrunzatori ascunsi sub sprancene groase pe cale de...
Read moreLucian Blaga - poezii Volumul Paşii profetului (1921) Amurg de toamnă Daţi-mi un trup, voi munţilor Numai pe tine te am, trecătorul meu trup,şi totuşiflori albe şi roşii eu nu-ţi pun pe frunte...
Read more
Celei care minte de Ion Minulescu Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine... Dar fiindcă azi mi te dai toată, Am să te iert – E vechi păcatul Şi nu eşti prima vinovată!...
Read more
Pisica - animal domestic dar nu domesticit Pisica, este de parere un cunoscut etnolog, Marcel Mauss (1873-1950), a fost si a ramas un animal domestic, dar nu domesticit. Spre deosebire de...
Read more
Horoscop Fecioara aprilie 2016 Afla horoscop Fecioara aprilie 2016. Afla previziunile astrologice pentru luna aprilie 2016 pentru zodia Fecioara: dragoste, cariera si bani, sanatate. ...
Read more
Cunoasterea vremii - cum va fi iarna Iata cateva predictii legate de cunoasterea vremii, respectiv cunoasterea vremii iarna, pastrate din batrani, prin traditie si superstitie. Cand va fi lunga iarna? · Cand nu...
Read more
Avalansele si declansarea lor Daca ghetarii ocupa o suprafata limitata de uscat, zapezile, in schimb, acopera, in perioada friguroasa, intre 30 si 50% din intinsul continentelor. Acolo unde persista, ele influenteaza...
Read more
Horoscop Taur 2015 Afla ce prezic astrele si horoscopul pe 2015 pentru zodia Taur: caracteristici generale, dragoste, cariera, bani si sanatate.
Read more
Fitoterapia in afectiunile respiratorii Functia respiratorie este vitala pentru toate functiile biologice ale organismului uman. Bolile organismului respirator au evoluat o data cu schimbarea modului de viata al omului modern, in...
Read more