Interferente.ro Sanatate Alimentatie sanatoasa Secretul longevitatii sanatatii omului masticatia si digestia

Duminică, 29 Martie 2015 01:06

Secretul longevitatii, sanatatii omului - masticatia si digestia

Secretul longevitatii sanatatii omului masticatia si digestiaGladstone, intrebat la varsta de 88 de ani, care e secretul longevitatii sale a raspuns: “mestec bine tot ce mananc”. E adevarat, mestecarea completa a alimentelor este necesara pentru mentinerea in buna stare a sanatatii. Alimentele care nu sunt complet mestecate obosesc stomacul si au ca rezultat dispepsia, dilatarea, enterita, constipatia. A manca este o arta, dar si o stiinta. Numai cunoasterea ei deplina si aplicarea ei riguroasa poate pastra sanatatea completa a individului.

“Pentru a trai mult, trebuie sa mesteci bine”, astfel suna axioma formulata de Horace Fletcher, aparatorul acestei stiinte.

Fletcher, un tanar american, era functionar la un comerciant din Shanghai. Sanatos, robust, era pasionat de sporturi, pe care le practica cu intensitate. Dupa catva timp, gratie activitatii si cunostintelor sale, reusi sa-si organizeze o avere frumoasa si atunci a dorit sa guste si el din placerile bogatiilor. Masa a fost incarcata cu felurile cele mai luxoase, pivnita a fost umplut cu vinurile cele mai fine. Grajdul a fost ocupat de caii cei mai frumosi. A inceput sa dispretuiasca sporturile care il fortau sa pasareasca elegantul sau echipaj, in care trecea mandru pe strazile din Shanghai. Rezultatul a fost ca tanarul suplu, elegant, robust, care excela in salturi, curse si alte jocuri de suplete, se transforma intr-un barbat obez, cu fata buhaita, rosie, cu ceafa groasa, cu stomacul proeminent si care de abia mai facea cativa fara sa oboseasca.

Intr-o zi, dupa o masa lunga si copioasa, a fost apucat de ameteala si migrena. Atunci, pentru prima oara, Fletcher a inteles ce si cat pierduse dorind sa ii imite pe bogati. S-a hotarat, de altfel, imediat sa revina la felul sau de a fi primitiv si cu o energie de yankeu lucra la regenerarea organismului sau. Atunci a inteles ca sanatatea omului depinde de buna conditie a digestiei, care este in stransa legatura cu masticatia. In cateva saptamani a fost complet tansformat in Horace Fletcher de alta data, excelentul sportman, care facea admiratie colegilor sai. Dar Fletcher nu era egoist, asa ca, vazand avantajele reale ale regimului utilizat de el, a publicat o brosura de propaganda “The A, B, C of our nutrition”, scriind in acelasi timp o multime de articole prin jurnale si reviste pentru a face cunoscut sistemul sau de hrana, pe care l-a rezumat in urmatoarele cinci percepte:

·         Sa astepti apetitul.

·         Sa consulti apetitul in alegerea alimentelor.

·         Sa mesteci alimentul astfel ca sa scoti din el elementele nutritive si sa lasi bolul alimentar sa se inghita de la sine.

·         Sa consacri mesei toata durata ce se cere, sa nu te grabesti niciodata, sa-ti amintesti intotdeauna ca mananci si sa te absorbi sistematic in aceasta operatiune, neadmitand nicio tulburare.

·         Sa fii convins sa orice masa este un act decisiv in viata si sa-l indeplinesti astfel incat sa corespunda in mod invariabil si in intregime scopului sau.

Masticatia isi are si ea rolul sau important, caci altfel alimentele intra in stomac sub o masa prea compacta, greu de atacat de sucul gastric.

La inceput, teoriile sale au fost ironizate, caci omul nu crede pana nu trece el insusi prin foc. Dar in cele din urma fiziologii si igienistii au inceput sa priveasca mai de aproape problema pusa de Fletcher, pana cand celebrul fiziolog rus Pawlow i-a dat chiar consacrarea stiintifica.

Pawlow, pe cale stiintifica si Fletcher, pe care empirica au ajuns amandoi la aceeasi concluzie: conditia esentiala pentru o buna si prompta digestie este apetitul, adica dorinta alimentelor, senzatia de placere ce se simte la absorbirea lor. De unde rezulta ca lupta nu trebuie sa fie de a inghiti mari cantitati de alimente fara pofta, ci de a provoca apetitul. Si aceasta are cu atat mai mare importanta cu cat omul este mai intelectual, duce o viata mai sedentara sau este mai indiferent si distrat fata de masa. Pe acestia, pentru a-i impiedica de a deveni dispeptici, nu poate sa-i prezerve decat gospodina.

O masa stralucitoare de curatenie, mancaruri alese, delicate, care sa destepte curiozitatea palatului adormit; figuri vesele imprejur, care sa nu vorbeasca decat de lucruri placute. Pentru cei ce mananca singuri, aceasta singuratate este inca un mare inconvenient, caci nu-i poate distrage de la preocuparile lor, masa fiind neglijata cu totul, mancarurile fiind inghitite la iuteala, fara nicio gandire.

Jean Finot a spus ca in ziua in care umanitatea va intelege si aplica cu rigurozitate principiile nutritionale rationale, tineretea si sanatatea noastra vor fi mult fortificate.

Gospodinele, deci, patrunse de aceast axioma “a trai, inseamna a sti sa te hranesti”, sunt obligate sa tina seama de spusele lui Armand Guatier, ca trebuie ca aspectul, mirosul, gustul si varietatea alimentelor sa placa intai simturilor noastre si sa satisfaca si spiritul nostru chiar, pentru a dispune stomacul sa le digereze bine.

Addthis