Joi, 03 Martie 2011 21:04

Serbare - clasa I

 

 

Dragi părinţi şi fraţi mai mici,

Vom serba acum, aici,

Încheierea primei clase

Cu rezultate frumoase.

 

Chiar dacă suntem şcolari,

Cum vedeţi, puţin mai mari,

Noi emoţii tot avem.

De aceea vă rugăm

Dacă o să ne-ncurcăm,

Dumneavostră, ca părinţi,

Vă rugăm toţi buni să fiţi,

De greşim să ne iertaţi!

 

Nu-i prea mult timp de când, întâia oară,

Trezindu-ne cu grijă, de cu zori,

Ne-am luat ghiozdanul şi-am plecat spre şcoală

Sfioşi, dar veseli şi nerăbdători.

 

Ne mai ţineam de mâna mamei încă,

Ne era teamă? Nici acum nu ştim!

Ne îndreptam spre prima noastră muncă:

Să învăţăm, să scriem, să citim.

 

Prima zi de şcoală-mi vine-n minte,

A trecut de-atunci aproape-un an.

Eu eram fetiţa cea sfioasă

Cu codiţe lungi şi cu ghiozdan?

 

Mă ţineam de mama cu-ndârjire,

Nu voiam să mă despart de ea.

Şcoala cu ferestrele înalte

Şi  grilaj de fier mă speria.

 

A ieşit în prag învăţătoarea

Şi mi-a zis cu glas îmbietor:

- Hai fetiţo, să intrăm în clasă!

Şi-am urmat-o ca pe-o zână bună

Răsărind din cartea cu poveşti.

 

Datorită ei sunt azi mai înţeleaptă,

Ştiu acum să scriu şi să citesc.

 

Când la şcoală am venit

Am primit în dar ... un Abecedar.

Fiecare filă a lui e o bucurie.

El ne-a învăţat pe toţi

A citi şi-a scrie.

 

Abecedarul:  

Am sosit, prieteni mici,

Am sosit şi eu aici

Şi-nainte de-a începe

Dragi băieţi şi voi, dragi fete,

Am ceva ca să vă spun.

 

Toti: Ce?

Abecedarul: Aţi muncit?

Toti: Am muncit, clasa-ntâi am isprăvit.

Abecedarul: Ati învăţat?

Toti: Am învăţat, clasa-ntâi am terminat.

Abecedarul: A fost lung al vostru drum?

 

Un an întreg noi am muncit

Şi ne-am luptat din greu

Cu beţişoarele ce ne-ajutau la socotit,

Cu caietul ce-l pătam mereu,

Cu un ghiozdan prea încărcat,

Cu filele ce le rupeam,

Cu scrisul nostru apăsat,

Cu stiloul ce-l pierdeam,

Cu somnul dulce, dimineaţa,

Cu cărţile din abecedar,

Cu apa ce ne răcea faţa,

Dar lupta n-a fost în zadar.

 

Dragul meu abecedar,

Prima carte de şcolar!

Îţi aminteşti? La început,

Ce greu a fost?

Atâtea semne

Parcă, fără rost:

Ovale, zale, bice, bastonaşe,

Priveam nedumerit la ele.

În timp, le-am folosit pe toate

Şi alfabetul a mers ca pe roate.

 

Am început cu linioare,

Cu puncte, bastonaşe şi ovale.

Încet-încet, am descoperit secretul

Şi, iată-ne acum, ştim alfabetul!

 

Literele în cuvinte

Le scriem cu luare-aminte.

Pe spaţii le aşezăm,

Fără să le încurcăm.

Data, titlul, neapărat,

Şi apoi alineat.

 

Acum pot citi şi scrie

La prieteni şi bunici.

Ferice de cine ştie

Azi semnele mari şi mici

Bine scrise pe hârtie!

Ele poartă chiar un nume,

Un şirag de chei anume,

Le numim scurt:

Alfabetul.

 

Ce e alfabetul oare?

Şir de puişori în soare?

Stolul alb de porumbei?           

Sau pe câmp turmă de miei?

Licurici sunt ori mărgele

Literele subţirele?                     

Ce e alfabetul, ce e?

Cred că e un fel de cheie,

Năzdrăvană şi anume,

Să deschidă porţi spre lume.

 

Matematica:

Credeţi că aţi promovat?

Pe mine m-aţi întrebat?

Eu sunt Mate din orar!

Cifre am în buzunar!

După cum am observat,

Litere aţi învăţat

Să scrieţi şi să citiţi,

Însă cu ce socotiţi?

 

Aşa este,  am uitat,

Că noi am mai învăţat

Cifre, numere şi semne.

Ştim să facem adunări,

Ştim să facem şi scăderi,

Socotim şi calculăm

Şi probleme rezolvăm!

Ştim şi ce-i acela metru,

Şi cum scriem centimetru,

Ştim şi ziua, luna, anul,

Ora, litrul, kilogramul!

 

Matematica:

Ia ascultaţi o ghicitoare!

Numerele când se-adună.

Spunem că aflăm o … (sumă).

Când vedeţi minus în test

Gândul vă duce la … (rest).

 

Am învăţat să citim,

Să scriem, să socotim,

Să cântăm, să desenăm

Şi cum să ne comportăm.

 

Nu mai cred că eu sunt mic,

Buclucaş şi tot sprinţar,

Tuturor cu drag le zic:

Nu uitaţi, eu sunt şcolar!

Pot să scriu, ştiu să citesc,

Nu pierd timpul în zadar!

În jur toate îmi şoptesc:

,,Nu uita că eşti şcolar!”

Merg la şcoală bucuros,

Cu ghiozdan şi cu penar,

Şi salut, sunt respectuos,

Eu nu uit că sunt şcolar.

 

Ştim nuanţe şi culori

Ca să putem picta flori.

Culori calde, culori reci,

Puncte, linii, tonuri, deci …

 

Toţi:

Suntem pictori renumiţi,

Cred că sunteţi mulţumiţi!

 

Mama, însă, nu zâmbeşte,

Când pata mea înfloreşte

Pe hăinuţă, mâneci, nas,

Chiar pe faţă şi pe ceas …

Ce să facem, asta este!

 

Dar noi ştim şi să cântăm!

Se intonează o serie din cântecele învăţate.

 

Voi nu ştiţi, n-aveţi habar,

Tare-i greu să fii şcolar!

Şi vă dau cuvântul meu

Că elev în clasa-ntâi,

Este-n lume cel mai greu!

 

Dar nu şcoala mă apasă,

Ci profesorii de-acasă,

Că-mi pândesc orice mişcare:

Mama, tata, mama-mare,

Tanti Puşa, unchiul Gică,

Nenea Tache şi-o … pisică.

De atâţia nu mai poţi

Nici un cuvinţel să scoţi!

 

Mama-mi spune să mănânc,

Tata-mi strigă să mă culc,

Tanti Puşa să citesc,

Unchiul Gică să mai cresc.

 

Mama: Fără FB să nu vii!

 

Tata: Primu-n clasă vreau să fii!

 

Bunica: Să nu scoţi nasul din cărţi!

 

Bunicul:  Fii atent la traversare!

 

Mătuşa Puşa: Ai luat punga cu mâncare?

 

Unchiul Gică: Toată ziua să înveţi!

 

Mama: Vezi să nu mai scrii cu pete,

Să nu mai rupi foi din caiete!

 

Tata: Să nu fugi! Să fii atent!

Şi pe hol să mergi încet!

 

Bunica: Poezia să o-nveţi

Şi pe ,,x” să-l mai repeţi!

 

Bunicul: Eşti mare, să cumperi pâine,

Să te scoli devreme mâine!

 

Mama:  Spală-ţi mâinile murdare!

 

Tata: Să te speli şi pe picioare!

 

Mătuşa Puşa: Nu-ţi uita cartea acasă!

 

Nenea Gicu: Stai frumos când stai la masă!

 

Când de lecţii mă apuc,

Ceas de ceas devin năuc.

Câţi în jurul mesei-ncap

Toţi mă sâcâie la cap.

De-atâtea critici nu mai poţi

Nici un cuvinţel să scoţi.

 

Mama: Asta-i virgulă? Ha! Ha!

Mai curând e-o acadea!

 

Tata: Patru ăsta-i nemâncat,

Cinciul parcă-i spânzurat.

 

Puşa: Opt e ăsta sau covrig?

Gicule, mă ia cu frig!

 

Gicu: Asta e caligrafie?

Fir-ar el de scris să fie!

 

Tata:  Vrei să zici că ăsta-i trei?

Ba-i codiţa lui Grivei!

 

Bunicul:  Nu se scrie aşa ,,Maria”

Zău, m-apucă nebunia!

 

Mama: Nu se-ascute-aşa creionul!

L-a blegit, cred, oreionul!

 

Bunica: Spune repede Andrei:

Cât fac 9 şi cu 3?

 

Gicu: Fără numărat băbeşte …

Doamne, cât se mai gândeşte!

 

Puşa: Vai, copilu-i anormal!

Hai să-l ducem la spital!

 

Of! Of! Of! Şi vai de mine!

Mai întâi s-ascult de cine?

Ştiu că ce spun toţi e bine

Dar uitaţi-vă la mine,

Am crescut, dar sunt tot mic

Nu mă credeţi un voinic!

 

Şi iată-ne acum c-am terminat …

Dar staţi …  voi ...

De doamna învăţătoare aţi uitat?

 

Când am venit la şcoală-n toamnă

Eram un ţânc sfios şi mic.

M-aţi mângâiat pe creştet, doamnă,

Şi parcă m-am simţit voinic.

Ce caldă mână mi-aţi întins!

 

Şi-am scris şi am citit cu spor,

Nimic în viaţă nu-i uşor!

Să fim destoinici ne-aţi pretins.

O dată, poate, aţi lipsit,

Ce mult atunci ne-am necăjit,

Că e uşoară truda noastră

Doar sub privirea dumneavoastră.

 

Acum, când primul an s-a dus

Ca soarele către apus,

Pe când ne înălţăm c-o treaptă,

Vă sărutăm mâna cea dreaptă,

Şi vă aducem doamna noastră

Tot cerul într-o floarea-albastră!

 

Vă mulţumim doamna învăţătoare,

Pentru că ne-aţi deschis o nouă zare.

Ne-aţi învăţat să scriem, să citim,

Şi de folos părinţilor să fim.

 

Ne-aţi învăţat ce-nseamnă omenia,

Să ştim să preţuim prietenia.

Să fim cinstiţi, cutezători şi drepţi,

Să fim şi muncitori şi înţelepţi.

Pe oamenii din jur să-i preţuim,

Din suflet pentru toate

Noi vă mulţumim!

 

Şi acum e timpul

Să ne luăm rămas bun

De la cel mai frumos an

Din viaţa noastră.

 

Vă promitem că la anul

Vom fi mai harnici, mai pricepuţi.

 

Vom lua toţi note mari,

Vom fi cei mai buni şcolari,

Mereu harnici şi cuminţi

Să-i bucurăm pe părinţi!

 

După atâta muncă

Am cam obosit,

Vine vacanţa mare

Şi-o să ne distrăm,

De şcoală o să uităm,

Nu prea mult,

Doar vreo trei luni.

Că la toamna care vine

Ne-om întoarce iar la tine.

 

La revedere, abecedarule!

Din toamnă, de când te-am primit,

Noi ne-am luptat cu tine tare,

Însă acum s-a isprăvit.

 

La revedere, voi beţisoare,

Un an întreg v-am folosit,

La revedere, numărătoare,

Şi tu, alfabetar iubit.

Rămâneţi, dar, cu bine,

Noi clasa am trecut,

Suntem în clasa a doua

Şi ne bucurăm mult.

 

Să strigăm toţi într-un glas:

Toţi: Şcoală dragă bun rămas,

Vom veni peste 3 luni

Şi mai harnici şi mai buni.

 

Învăţător:

Bravo, bravo, dragii mei!

Aţi învăţat toţi minunat

Cum nici nu m-am aşteptat.

Meritaţi ca să plecaţi

Şi-alte cărţi să învăţaţi.

Foarte bine, v-am notat

Şi pe toţi v-am promovat!

Învăţătoarea împarte copiilor diplome de absolvire a clasei I.

 

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: