Interferente.ro Sanatate Spune NU drogurilor Spune Nu drogurilor tipuri de droguri alcoolul

Luni, 31 Mai 2010 17:00

12. Alcoolul

 

 

Alcoolul nu este considerat întotdeauna un drog, fiind acceptat de societate. Cu toate astea, alcoolul este într-adevar un drog, iar folosirea lui abuzivă a crescut, până la a deveni, cu certitudine, o serioasă problemă socială.

Alcoolul etilic, C2H5OH, este un lichid incolor, cu gust înţepator, arzător. El deprimă activitatea sistemului nervos central şi periferic. Măsurile obişnuite cu care se consumă băuturile alcoolice (halba, paharul) conţin circa 16 grame alcool pur şi necesită mai mult de o oră pentru metabolizarea prin oxidare, el nefiind un aliment, ci un drog; acesta străbate rapid orice mucoasă sau membrană şi difuzează rapid în tot organismul, în torentul sangvin şi în creier. Corpul îl tratează ca pe un toxic eliminându-l cu o viteză constantă şi maximă, recunoscându-l ca indezirabil. O zecime se elimina prin rinichi, transpiraţie şi respiraţie.

Este un drog mai periculos decât heroina, cocaina sau amfetaminele la un loc. După cum se ştie, reacţia dintre alcool şi creier este, practic, identică cu reacţia dintre un drog şi creier. Ca şi în cazul lor, şi alcool prezintă o dependenţă care progresează în timp: din ce bei mai mult, parcă ai mai bea. Cantităţile mici de alcool cer cu timpul cantităţi din ce în ce mai mari. El omoară mai mulţi oameni, ruinează mai multe vieţi, destramă mai multe familii, distruge mai multe cariere profesionale, risipeşte mai mulţi bani şi determină mai multe boli decât celelalte droguri la un loc. O treime din toate cazurile evitabile de moarte sunt datorate consumului de alcool.

Datorită efectelor sale iniţiale, euforizante, dezinhibante şi relaxante, alcoolul este folosit pe scară largă, individual în familie şi în societate. Oamenii caută tot felul de motive ca să bea: când este cald, ca să se răcorească, când este frig, ca să se încălzească, când sunt fericiţi, ca să sărbătorească, când sunt supăraţi, ca să îşi înece amarul, etc. Realitatea crudă este că alcoolul nu rezolvă nici una dintre aceste probleme reale, ci oferă doar iluzia rezolvării lor. El are proprietatea de a afecta creierul şi astfel riscul dependenţei şi al abuzului pândeşte în orice moment.

 

 

 

Cu toate că multor părinti nici măcar nu le place să se gândească la aceasta, adevărul este că mulţi copii încearcă alcoolul în timpul liceului. Cercetările arată că aproape 80% din copiii de liceu au încercat să consume alcool. Deşi nu sunt nici sănătoase şi nici legale, experienţele cu alcoolul pot fi des întalnite la copii. Pentru a preveni abuzul de alcool la copii, este bine ca părinţii si profesorii sa discute cu aceştia despre alcool şi despre abuzul de alcool, să comunice deschis cu aceştia şi să-i sprijine pe cei care temporar au astfel de probleme. Alcoolul interfereaza cu percepţia realităţii şi cu abilitatea de a lua decizii bune. Aceasta poate fi periculos în special pentru copii şi adolescenţi, care posedă o mai mică experienţă în rezolvarea problemelor şi în luarea de decizii.

 

 

 

 

 

În aceste condiţii, putem spune că alcoolul este o endemie, o plagă a societăţii, a lumii de astăzi. Aproximativ 7 adulţi din 10 sunt băutori şi cel puţin unul dintre ei devine alcoolic. Alcoolismul este o boală; această boală este primară, progresivă, incurabilă - deşi alcoolicul poate fi recuperat prin eforturi complexe, profesionale cu o singură condiţie majoră: să nu se mai atingă de băutură, şi fatală dacă abstinenţa totală nu este realizată.

Cauzele acestei boli sunt în parte necunoscute; este o boală multifactorială, în care ereditatea joacă un rol major: un părinte alcoolic creşte şansa ca descendenţii săi să devină alcoolici, de patru ori. Sunt însă şi multiple cauze dobândite: sărăcia, lipsurile, singurătatea, depresia, ostilitatea sau respingerea de către apropiaţi, condiţiile grele de muncă şi lipsa educaţiei, tulburările de caracter şi personalitate, cresc riscul alcoolismului. Cu siguranţă că un rol deloc neglijabil îl joacă şi caracterul de drog, adictiv al alcoolului. Dependenţa fizică cât şi psihică pe care o da, ca şi nevoia de a mări doza, pentru a evita consecinţele sevrajului şi a funcţiona într-o normalitate tot mai precară, au un cuvânt greu de spus. De ce se întâmplă numai cu unii, însă, nu se ştie. Un eminent profesor spunea cândva că dacă medicul vrea să ştie cantitatea reală consumată de către pacient, trebuie să înmulţească cu 3 cantitatea declarată de acesta.

Efectele de scurtă durată ale consumului de alcool: distorsionarea vederii, auzului şi a coordonării mişcărilor, alterarea percepţiilor şi emoţiilor, judecată defectuoasă, ce poate conduce la accidente, înec sau alte comportamente riscante cum ar fi sexul neprotejat sau consumul de droguri; respiraţie urât mirositoare, mahmureală.

Efectele de lungă durată ale consumului de alcool: ciroza sau cancer al ficatului, pierderea poftei de mâncare, deficienţe serioase de vitamine, dureri de stomac, vătămări ale inimii şi ale sistemului nervos central, pierderea memoriei, risc crescut de impotenţă, risc mare de supradozaj.

 

Alte tipuri de droguri

1. Haşişul şi marihuana
2. Opiacee
3. Halucinogene
4. Amfetamine
5. Sedative şi somnifere
6. Cocaina
7. Crack-ul
8. Droguri sintetice (designer drugs) - Ecstasy
9. Droguri de petrecere (party drugs)
10. Metadona
11. Solvenţi

12. Alcoolul

13. Plantele etnobotanice

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: