Interferente.ro Descopera Natura Stepa cu ierburile ei

Luni, 30 Iunie 2014 01:13

Stepa cu ierburile ei

Stepele ocupa cele mai intinse regiuni climatice ale globului, in care predomina vaste formatiuni ierboase, reprezentate de numeroase specii de gimanee xerofile.

Ele sunt raspandite, in general, in climatul temperat-continental, unde predomina verile secetoase urmate de ierni friguroase, cu exceptia climatului mediteraneean, unde verile lungi si secetoase sunt succedate de ierni blande.

Stepele au cea mai mare raspandire in Eurasia si America de Nord, apoi in sudul Americii de Sud si nordul Africii.

Stepele eurasiatice tipice se intind in Campia Baraganului, Sudul Dobrogei si Moldovei, de pe teritoriul tarii noastre si se continua cu stepele pontice din Rusia, pana in Mongolia Orientala.

Vegetatia ierboasa a stepelor xerofile este reprezentata de paiusul ingust (Festuca valeiaca), barboaa (Andropogon ischaemum), colilia (Stipa lessingiana, Stipa pulcherrima, Stipa capillata, Stila joannis).

In aceste zone de vegetatie se intalnesc si unele tufarisuri scunde de porumbar (Prunu spinoa) si migdal-pitic (Amygdalus nana).

Stepele din Rusia ocupa cele mai intinse suprafete, atat in nord cat si in sud, ele depasind 4 milioane de km². Cele nordice sunt invenicate cu vastele paduri de foioase si conifere, unde climatul este mai umed, spre deosebire de cele sudice, care sunt invecinate cu semideserturile, unde climatul este mai arid, fapt ce modifica in mare masura compozitia lor floristica.

Stepele nordice sunt formate din numeroase graminee ca: ovasciorul (Arenastrum pubescens), obsiga (Bromus erectus), colilia (Stipa stenophylla), Stipa joannis, insotite de numeroase plante cu flori divers colorate – oitele (Anemone silvestris), aglica (Filipendula hexapetala), jalesul (Salvia pratensis, Salvia nutans), la care se alatura incantatoarele lalele de stepa (Tulipa biebersteiniana).

Stepele nordice sunt populate de unele gimanee xerofite cu frunze inguste: colilia (Stipa capillata, Stipa ukranica, Stipa lessingiana), paiusul (Festuca valesiaca, Festuca rupicola), insotite de pelin (Artemisia austriaca), scaiul dracului ()Eryngium campestre, hodolean (crambe tatarica) etc.

Stepele nord-americane, cunoscute si sub denumirea de preerii, ocupa partea centrala a continentului pana in partea vestica a Californiei.

Preriile sunt invecinate, la nord-est, de padurile mixte de foioase si de conifere, la est si sud-est, de padurile de foioase, la nord-vest, de padurile de conifere, iar la sud si sud-vest, de semideserturi.

Vegetatia luxurianta a preriilor propriu-zise ocupa regiunile din Dakota, Nebraska, Kansas si este dominata de numeroase specii de graminee inalte: barboasa (Andropogon scoparius), colilia (Stipa pntea), Koeleria gracilis, K. Pyramidata, firuta (Poa pratensis), insotite de numeroase specii cu flori aprinse: Antennaria, Erigeron, Astragalus, Achillea, Aster, Solidago etc.

Stepele sud-americane, numite si pampasuri, reprezinta vastele sesuri din Argentina si Uruguay. Clima in aceasta zona se caracterizeaza prin alternanta verilor foarte calde si ploioase cu ierni moderate si secetoase.

Vegetatia pampasurilor este dominata de gramineul gigant Gynerium argeteum, inalt de pana la 2.5 m, cu un spic ce depaseste 1 m lungime, de culoare albicioasa. Alaturi de el intalnim specii din genurile: Melica, Bromus, Andropogon, Festuca, Poa etc.

Regiunile intinse ale pampasurilor asigura pasunatul cornutelor mari si a hergheliilor de cai, iar pe solurile lor se cultiva suprafete intinse cu grau, porumb, ovaz si alte cereale.

Stepele din nordul Africii ocupa suprafete intinse in Algeria si Tunisia: ele se invecineaza cu semideserturile Saharei. Aici intalnim stepe dominate de colilie (Stipa tenacissima), gimanee inalte de pana la 1 m, care begeteaza in asociatie cu tufele de rosmarin (Rosmarinus officinalis) si ienupar (Juniperus phoenicea). Din frunzele de colile in aceasta zona se fabrica hartia, iar din fibrele sale e confectioneaza franghii, rogojini si diferite obiecte casnice.

In aceasta regiune se mai intalnesc insule de vegetatie dominate de pelinul alb (Artemisia herba-alba), o importanta planta medicinala.

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: