Marţi, 27 Septembrie 2016 00:00

Tara Hategului

Tara HateguluiDepresiunea Hategului este bine tarmurita si veche ca origine. De fapt, aceasta reprezinta un golf sapat in masivul sisturilor cristaline inca din vremea cretecicului superior. Aici s-a gasit singurul cuib bogat din Romania de dinozauri, reptilele uriase, ce traiau pe continentele din cretacicul superior. Bazinul s-a desavarsit si prin miscarile tectonice de mai tarziu.

Depresiunea Hategului e formata din doua jumatati despartite prin pintenul de la Cetate, langa Hateg. Jumatatea sudica are forma unui triunghi cu baza larga spre masivul Retezatului, ce domina tinutul. Printr-un colt trece drumul peste trecatoarea Merisor, spre Petrosani. Catre apus, Poarta de Fier reprezinta comunicarea stramta cu valea Timisului. La Hateg, este varful de jumatati nordice cu baza pe Mures, marginita la apus de coastele domoale din Poiana Rusca, spre rasarit de coasta mai iute a Muntilor Sebesului. Streiul sapa in lung vale larga, intovarasit de terase intinse, bogate in culturi si asezari omenesti.

E unul din cele mai interesante tinuturi romanesti cu o populatie ramasa in buna parte la viata arhaica.

Terenul e variat ca infatisare. Partea nordica, apropiata de Mures, este un ses neted, cu sate presarate, putin populate. Face parte mai mult din lunca Muresului. “Sesul panii” e partea din apropierea Orastiei. Terasele domin si in bazinul Hategului propriu-zis, cu sate numeroase avand casele stranse, dar nu foarte populate, zona agricola a taranilor.

In aceasta regiune, pe langa agriclutura casei, se cultiva meri cu fel de fel de varietati, pe vremuri ajungand pana la Budapesta si Viena. Prunaritul este mai slab, desi de ajuns pentru a face toamna sa miroase vaile a tuica.

Cu mult mai interesanta din punct de vedere entografic e populatia ridicata pe coasta de munte. Spre Sebes satele se tin de marginea muntilor. Aici traiesc marginenii mai mult din cresterea vitelor si din oierit. Spre apus sunt coastele mai taraganate din Poiana Rusca, dar cu vai adanci, cu drumuri grele ce duc spre plaiurile inalte, despadurite, cu sate razlete, mai asemenea celor din Bihor. Valea Dobrei la 1100 m, e unul din cele mai inalte sate din Romania. E tinutul padurenilor cu port bogat, arhaic, mai ales al femeilor, inzorzonat cu podoabe de tot soiul, la brau cu lant ce atarna pana la glezna.

Traiesc din greu oamenii aici. Pamantul de aratura e putin, recolte firave se culeg pe fata dealului si pana la 1000 m, iar cresterea vitelor e slava, a oilor mai intensa. Pastoritul, totusi, a ramas rudimentar, deosebit de acel complex, de pe Parangul apropiat. Stanele sunt schimbatoare, uneori simple acoperisuri de sindrila proptite de pari. Cresterea oilor e in legatura cu pamantul de aratura, iar sistemul agricol este si el primitiv. Jumatate de pamant e ogor, jumatate pasune pentru oi.

Bazinul Hategului a ramas mai mult rural. Satele predomina, iar orase nu sunt decat doua: Hategul cu multe pometuri si Hunedoara, cu mandru castel al Corvinilor, aratand trecutul, pe urmele unei cetati din secolul al XIII-lea. Viata moderna prinde sa patrunda in acest bazin cu populatie curat romaneasca. Drumul de fier Simeria-Petrosani il strabte in lung ducand prin inalta, dar fermecatoarea trecatoare de la Merisor.

E tinut cu populatie veche. De bazinul Hategului se leaga leaganul poporului roman. Aici, pe pripor de munte dinspre Muntii Sebesului se afla puternica cetate daca de la Costesti, pe apa Oasului ce se varsa in Mures la Orastie. Cladita la 550 m avvea ziduri groase si valuri inalte, cu turnuri masive. Nu e singura. Mai spre sud, s-au dezgropat urmele altor puternice cetati, la inaltimea de peste 2000 m (Varful lui Petru). Atat au mai ramas de pe urma vrednicilor conducatori daci: Burebista si Decebal.

Jos in valea Bistei, la Gradiste, langa Hateg, sunt in mare parte descoperite impunatoarele cladiri din Sarmisegetuza romanilor. Mai tarziu, bazinul hategului devine Tara Hategului, “Terro Hatzeg”, pomenita in documentele secolului al XIII-lea, in posesiunea lui Litovoi, din vremea intemeierii Principatului Munteniei.

Depresiunea Hategului ramane cel mai curat tinut romanesc din Transilvania evului mediu, cu o veche si puternica organizatie. Toponimia tinutului este in intregime romaneasca, pastrata pana azi.

Bazinul Hategului, cu individualitatea lui geografica, a pastrat inca in afara de ruinele cetatilor legate de inceputul neamului romanesc, biserici vechi (Densus, Proslop), dar si tipuri vii in populatia de azi, asemeni celor de acum peste doua milenii in urma.

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: