Interferente.ro Descopera Misterele lumii Tezaurul de la Pietroasa istorie si mister

Sâmbătă, 25 Ianuarie 2014 14:11

Tezaurul de la Pietroasa - istorie si mister

Tezaurul de la Pietroasa istorie si misterTezaurul de la Pietroasa sau tezaurul de la Pietroasele este de origine geto-dacica, demonstreaza inaltul grad de cultura si civilizatie al stramosilor nostri si era utilizat de Marele Preot pentru Astronomie si Astrologie. Pare sa fie una din cele mai mari banci de informatii matematice si astronomice din lume. Se stie ca asirienii au scris pe argila si egiptenii pe papirus, la geto-daci scrisul fiind sacru este posibil ca in faza initiala el sa fi fost executat pe tablite de aur, socotit metal sacru.

Patera cu idolii de aur

Studiind Patera, un initiat sesizeaza usor ca, din Olimpul Zeilor, lipseste Poseidon (Neptun), zeul marilor. La greci si la romani, zeul Poseidon era la mare cinste, ei fiind navigatori. Lipsa zeului de pe patera confirma ca Pantheonul zeilor este al unui popor care practica in exclusivitate pastoritul si agricultura, respectiv greco-dacii. Zeii de pe patera nu au cap de animal sau corp de animal, ci cap de om, demonstrand ca incercarile unora de a prezenta ca sunt zeii unpr popoare din ramura asiro-babiloniana sau egipteana nu au un suport stiintific.

Pe cercul exterior Patera are 421 de perle de aur. Pe cercul interior sunt patru vite de vie, ce simbolizeaza cele patru anotimpuri ale anului la geto-daci, coardele de vita de vie sunt despartite prin patru frunze - drept indicatori, una, cea dintre zeul Dionisie si Apollo, avand o constructie speciala, servind probabil drept origine.

Frunzele si strugurii sunt in numar de 55, cifra ce coincide cu numarul de triunghiuri de pe discul Lunaro-Solar. O coarda de vita de vie nu are struguri, specific anotimpului iernii lipsit de recolta. Pe Patera se identifica «Arborele magic», in apropierea zeitei Hecate (zeita marilor mistere si a magiei negre), langa cele doua silabe ce practicau si ele profetitoria si in apropierea zeului Cronos (Patum).

In stanga zeului Apollo se gaseste arborele stiintei si al intelepciunii. Prezenta corbului (mesager al zeilor) confirma caracterul astrologic al Paterei. Zeita Hestia are «Cordonul Sacru» (spirala sacra), iar in mana stanga tine o legatura de chei, simbolul caminului.

Tot Pantheonul este in interiorul Spiralei Sacre care simbolizeaza universul. Cele 12 zeitati (deoarece din 17 numai 12 sunt zei) reprezinta zodiacul folosit pentru astrologie. Zeul Cronos (batran) poate avea pe langa rolul de an vechi si pe acela de destin. Prezenta Zeului Cronos sub forma unui batran venerabil explica toponimicul de «Muntele Stramos», din tara noastra si indica ca in aceste noduri orografice sa fi fost construite altarele inchinate acestui zeu.

Discul lunaro-solar

Cercul cel mai mic are 29 de petale si corespunde cu numarul de zile dintr-o luna calendaristica. Se mai pot identifica 7 zone sacre ce reprezinta orbita celor 7  planete. Cei doi indicatori de pe cercul exterior pot fi utilizati si ca element de origine pentru eventuale numaratori. In cercul celor doua triunghiuri cu linii se afla doua triunghiuri cu puncte care isi gasesc corespondentul la partea superioara a corbului de pe Clepsidra.

Cele 54 de triunghiuri de pe cercul interior au un numar de aproximativ 279 liniute si corespund perioadei sinodice in zile a planetei Saturn (in anul de 265 de zile). In cadrul acestor 54 de triunghiuri de pe cercul exterior, exista 3 triunghiuri a cate 5 liniute, total 15 liniute, care sunt semne de separatie a anotimpurilor. Scazand din 379 liniute 15 liniute, cat au ele 3 triunghiuri de separatie, rezulta 364 de liniute, egal cu numarul de zile ale anului calendaristic dacic. In 19 ani (235 luni sinodice), calendarul de 364 de zile trebuia corectat cu 29 de zile pentru a corespunde anului topic (semnificatia celor 235 perle de pe partea exterioara a discului).

Dupa cum sunt intercalate triunghiurile cu 5 liniute de separare a anotimpurilor, rezulta ca anul dacic avea 4 anotimpuri, astfel: primavara 14 saptamani, vara 16 saptamani, toamna 8 saptamani, iarna 14 saptamani, in total 51 saptamani. Pe cercul exterior sunt un numar de 54 triunghiuri cu aproximativ 399 liniute ce corespund perioadei sinodice a planetei Jupiter (329 zile) si a anului corectat cu a 13-a luna (la 19 ani solari). Suma liniutelor de pe ambele cercuri (379 + 399 = 778 zile) corespunde perioadei sonodice planetei Marte.

Aceste date sunt aproximative, deoarece o interpretare completa necesita un timp mai mult de lucru cu tezaurul la dispozitie. Datele matematice, inmagazinate in tezaurul de la Pietroasele se regasesc cu usurinta in organizarea sanctuarelor de la Sarmisegetuza, demonstrandu-se originea geto-dacica a tezaurului.

Totodata, se poate demonsta cu sanctuarele de la Sarmisegetusa nu erau numai calendare, ele avand si rolul de a contribui la urmarirea miscarii astrilor si caracter divinatoriu, facand parte din constructia unui Zigurat.

Addthis

Newer news items:
Older news items: