|
Sunday, 23 January 2011 23:35 |
|
Unirea Principatelor Romane - Adunarile ad-hoc
In istoria moderna a Romaniei, functionand efectiv intre anii 1857-1859, adunarile ad-hoc ale celor doua state romanesti, Tara Romaneasca si Moldova, care au fost mandatate conform actelor normative ale Congresului de pace de la Paris din 1856, au devenit celebre prin folosirea cu eleganta a ceea ce nu fusese stipulat in conditiile initiale ale Unirii Principatelor, impuse de catre Marile Puteri de atunci, profitand ingenios de o greseala generata de frazeologia juridica a timpului (era impusa alegerea a doi domni, dar nu impiedica o persoana sa candideze simultan in ambele tari).
Adunarile ad-hoc au ales in loc de doi domni, pe acelasi Alexandru Ioan Cuza, dar de doua ori, la 5 ianuarie, respectiv 24 ianuarie 1859. Adunarile adopta in luna octombrie 1857, rezolutii asemanatoare, care cereau:
§ Unirea Principatelor intr-un singur stat cu numele de Romania;
§ Respectarea drepturilor, a autonomiei si a neutralitatii acestui stat;
§ Infiintarea unei Adunari Obstesti care sa reprezinte “toate interesele natiei”;
§ Chestiunea agrara a fost prezenta in discutiile deputatilor din ambele Adunari.
Pentru prima data sunt reprezentati si taranii. Adunarile ad-hoc aveau un caracter reprezentativ si consultativ.
Prin “Rezolutiile” adoptate in octombrie 1857, in cadrul celor doua Adunari, s-a cerut “Unirea Principatelor” intr-un singur stat sub numele de “Romania”.
Mos Ion Roata
§ taranul care in 1859 a votat pentru Unirea Principatelor, ca reprezentant in Divanul Ad-hoc al Moldovei;
Jalba lui Mos Ion Roata
In jalba deputatilor pontasi moldoveni, al carei prim semnatar era Ion Roata din tinutul Putnei, erau infatisate in imagini zguduitoare starea taranimii si temeiul revendicarilor sale.
Se cerea ca “sateanul sa fie pus in randul oamenilor, sa fie interzisa bataia, sa fie inlaturate boierescul (claca), beilicurile si birul pe cap, iar satele sa-si aibe ... dregatorii alesi chiar din sanul lor”. Deputatul Tanase Constantin proclama in Adunarea de la Bucuresti “dreptul netagaduit al taranimii ... de-a lua parte la viitoarele adunari, care vor face Constitutia tarii si legiuirile din-nauntru”.
Related news items:
Newer news items:
Older news items:
|
