Interferente.ro Descopera Diverse Vascul intre legende si superstitii

Sâmbătă, 29 Decembrie 2012 17:31

Vascul intre legende si superstitii

 

Vascul este o planta rara si misteriosa. Pentru cea mai mare parte a anului, vascul ramane ascuns si camuflat printre frunze si ramuri de copaci. Dar, pe perioada iernii, acesta iese in evidenta ca un verde viu printre ramurile inghetate si goale ale copacilor. De asemenea, se remarca fructele sale albe, adevarate perle stralucitoare in bataia luminii. Vascul este planta cu puteri magice, miraculoase, sacre.

 

Cu sute de ani inainte de aparitia crestinismului, insa, vascul a fost mai intai un simbol religios pagan. Sa vedem care este istoria si care sunt legendele si superstitiile care circula in lume despre vasc.

 

Vascul era considerat drept simbol al vietii eterne, la fel ca si pomul de Craciun. Vascul a fost considerat sacru de norvegieni, druizii celti si indienii nord americani.

 

Cu 200 de ani inainte de nasterea lui Iisus Hristos, druizii foloseau vascul pentru a sarbatori sosirea iernii, chiar decorau casele cu vasc. Duizii credeau in magie, putere, miracol si considerau vascul drept simbol sacru si cu puteri magice, chiar vindecatoare. Credeau cu tarie ca planta are puteri vindecatoare speciale, ca poate trata o gama larga de boli si afectiuni, de la infertilitatea femeilor pana la ingestie cu otrava. De fapt, planta era atat de sacra pentru druizi, incat, daca doi dusmani se intalneau din greseala sub un copac in care crestea vasc, isi lasau armele, se salutau si faceau un pact de pace pana a doua zi. Incredibil, nu? Dar adevarat ...

 

Celtii au fost cei care au initiat un adevarat cult al acestei plante pe care o considerau de esenta divina. In viziunea lor cel mai pretios vasc era cel crescut pe stejar - il numeau ”lacrima stejarului” si insoteau culegerea unui astfel de vasc de ceremonii fastuoase. Druizii, preotii celti invesmantati in alb, taiau vascul numai cu o secera de aur si-l inveleau apoi cu grija intr-o mantie alba. Ramurile trebuiau prinse inainte de a atinge pamantul, pentru a nu-si pierde proprietatile sacre. Ei rupeau apoi ramurile in multe ramurele si le imparteau oamenilor, care le atarnau deasupra usilor ca protectie impotriva trasnetelor, fulgerelor si a altor rele. Cu acel prilej, se adunau ofrande si se jertfeau doi tauri albi, inaltandu-se rugi catre zeii atotputernici, pentru a fi indepartate duhurile rele.

Pentru ca vascului i s-a oferit o importanta atat de mare in culturile pagane, acesta nu a fost niciodata acceptat in locurile crestine de rugaciune. La inceput, biserica a interzis utilizarea vascului in sarbatoririle pregatite pentru Craciun, din cauza originilor sale pagane. Intr-adevar, preotii au sugerat, mai degraba, folosirea ilicelor, ca un substitut adecvat pentru plantele Craciunului. Totusi, nu se stie cu siguranta cum a ajuns planta sa faca parte din traditia sarbatorilor de iarna. Obiceiul de a atarna cregute de vasc provine, fara indoiala, din traditia druizilor.

 

Vikingii credeau ca vascul are puterea de a invia mortii. Ei credeau ca Balder, fiul lui Frigga, zeita iubirii si frumusetii, a fost omorat de zeul raului, Loki, cu o sageata din vasc otravita. Frigga l-a plans atat de mult pe fiul ei, incat lacrimile sale au transformat fructele rosii ale vascului in bobite albe, iar Balder a inviat. Miracol ... Frigga a fost atat de recunoscatoare, incat a schimbat reputatia urata a vascului, facandu-l simbolul iubirii si al pacii.

 

Scandinavii au considerat vascul un simbol al pacii si al armoniei. Ei asociau aceasta planta cu zeita lor Frigga, patroana dragostei. Se pare ca din aceasta credinta ancestrala deriva si obiceiul de a te saruta sub o crenguta de vasc. Acest sarut poate insemna o dragoste profunda, o prietenie vesnica sau bunavointa.

In imperiul asirian si in Babilon, in jurul secolului al IX-lea i.Ch., fetele necasatorite se inchinau zeitei frumusetii si iubirii stand sub ramurile de vasc care impodobeau templul.

 

Romanii au considerat vascul drept simbol al pacii si prin aceasta simbolistica a devenit acceptata si de catre credinciosii crestini. Sarutul sub vasc a devenit un obicei important, ca un legamant care nu poate fi rupt niciodata. Sa nu uitam ca, pentru romani, logodna era mult mai importanta decat casatoria.

 

Anglo-saxonii asociau puterile vascului cu legenda zeitei iubirii, frumusetii si fertiitatii, Freya. Conform acestei legende, orice baiat trebuia sa sarute o fata cu care se intalnea din intamplare sub vasc si sa rupa o bobita din tufa respectiva dupa aceea.

 

In mitologiile europene, vascul are un loc cu totul aparte, fiind planta incarcata de magie, simbol al curateniei spirituale, al libertatii si armoniei. Semn de bun augur al dragostei, aparator si protector al casei si al familiei, vascul, caruia i se mai spune si ”creanga de aur”, este recunoscut acum drept simbol al sarbatorilor de iarna.

 

O alta superstitie legata de vasc este aceea ca are puterea de a darui fertilitate. Stramosii nostri il utilizau crezand ca are puterea de a spori fertilitatea si sanatate lor si a animalelor. Mai mult decat atat, despre vasc se credea ca protejeaza impotriva farmecelor.

 

Vascul este un simbol pentru pace si bucurie. Potrivit traditiei, vascul (Viscum album) aduce noroc si trebuie pus de Craciun si de Anul Nou la intrarea in casa.

 

Afla legenda, povestea despre vasc. Vascul are puteri magice, e o superstitie sau un adevar ... Puterile magice ale vascului si traditia de a te saruta sub o ramura de vasc isi au originea in legenda nordica a zeitei Frigga si a fiului ei, Balder. Dar cine e Frigga si Balder? Citeste mai mult ...

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: