Interferente.ro Cultura Personalitati Viata unui mare poet Adrian Paunescu

Vineri, 05 Noiembrie 2010 15:48

Adrian Păunescu - viaţa unui mare poet

Adrian Păunescu a fost poet, publicist şi politician român, dar este cunoscut mai ales ca poet şi ca organizator al Cenaclului Flacăra. A fost unul din cei mai prolifici poeţi români contemporani. S-a născut în 20 iulie 1943, la Copăceni, plasa Bălţi, judeţul Bălţi, astăzi Republica Moldova, sub numele de Adrian Păun. A decedat la data de 5 noiembrie 2010 în Bucureşti, după o viaţă dedicată creaţiei.

Deşi născut în Basarabia, Păunescu şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bîrca, în judeţul Dolj. A absolvit Colegiul Naţional Carol I din Craiova. Tatăl lui Păunescu, membru al Partidului Naţional Liberal, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru "activităţi anti-comuniste" de regimul stalinist de după 1945 şi din această cauză Păunescu a trebuit să aştepte trei ani înainte de a se putea înscrie la facultate. Păunescu a studiat filologia la Universitatea din Bucureşti.

Păunescu a debutat ca poet în 1960. Din 1973 conduce revista Flacăra. Devenit incomod, este destituit în iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacăra din Ploieşti din iunie 1985, însă Păunescu devenise cunoscut şi pentru criticile la adresa puterii (vezi, de exemplu, poemul Analfabeţii, publicat în 1980 în Flacăra).

După căderea comunismului, nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990, fondează revista Totuşi iubirea. În calitate de publicist a mai condus ziarul Sportul românesc, o scurtă perioadă în 1999 şi a realizat emisiuni de fotbal la Antena 1.

Indiscutabil, orientarea politică a lui Păunescu a fost întotdeauna una de stânga. Spre deosebire de alte personalităţi ale perioadei comuniste, Păunescu a promovat idei de stânga mai liberale, de inspiraţie occidentală. Relaţia lui Păunescu cu puterea comunistă poate fi considerată ca ambiguă, Păunescu manifestându-se nu ca un critic radical al sistemului sau al ideologiei. Critica sa se orientează mai degrabă asupra derapajelor puterii politice şi a neajunsurilor economice. Păunescu a întreţinut relaţii strânse cu membri ai aparatelor comuniste de stat şi partid. După 1989, Păunescu este unul din puţinii care nu renegă complet ideologia socialistă, intrând rapid în Partidul Socialist al Muncii creat de Ilie Verdeţ.

Talentul său poetic a fost apreciat de mulţi critici literari importanţi. Astfel, Şerban Cioculescu a spus că Adrian Păunescu că este cel mai mare poet social de după Tudor Arghezi, iar Eugen Simion îl consideră "ultimul mare poet social român".

Cărţi publicate

 

Ultrasentimente (1965, poezii, debut editorial)

Mieii primi (1966, poezii)

Fântâna somnambulă (1968, poezii)

Cărţile poştale ale morţii (1970, proză fantastică)

Aventurile extraordinare ale lui Hap şi Pap (1970, literatură pentru copii, cu ilustraţii de Constanţa Buzea, prima lui soţie)

Viaţa de excepţii (1971, antologie de poezii)

Sub semnul întrebării (1971, interviuri)

Istoria unei secunde (1971, poezii, trei ediţii, prima fiind arsă de cenzura de partid)

Lumea ca lume (1973, publicistică)

Repetabila povară (1974, poezii)

Pământul deocamdată (1976, poezii, două ediţii)

Poezii de până azi (1978, antologie de poezii, record mondial de tiraj pentru poezie, 155.000 exemplare, în colectia BPT, cu o prefaţă de Eugen Barbu şi o postfaţă de Şerban Cioculescu)

Sub semnul întrebării (1979, ediţie revăzută şi adăugită, interviuri)

Manifest pentru sănătatea pământului (1980, poezii)

Iubiţi-vă pe tunuri (1981, poezii)

De la Bârca la Viena şi înapoi (1981, reportaj, jurnal, cu ilustraţii de Andrei Păunescu)

Rezervaţia de zimbri (1982, poezii, cu ilustraţii de Ioana Păunescu)

Totuşi iubirea (1983, antologie de poezii)

Manifest pentru mileniul trei - volumul 1 (1984, antologie de poezii)

Manifest pentru mileniul trei - volumul 2 (1986, antologie de poezii, care conţine un capitol de poeme inedite şi unul de referinţe critice)

Locuri comune (1986, poezii)

Viaţa mea e un roman (1987, poezii)

Într-adevăr (1988, poezii, ilustrate de Andrei Paunescu)

Sunt un om liber (1989, poezii). Această carte a fost retrasă de pe piaţă, în septembrie 1989, de îndată ce a apărut şi a revenit printre cititori în martie 1990

Poezii cenzurate (1990, poezii, cu ilustraţii de Andrei Păunescu, două ediţii)

Romaniada (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)

Bieţi lampagii (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)

Noaptea marii beţii (1993-1994, poezii, Trilogia căruntă)

Front fără învingători (1995, poezii)

Infracţiunea de a fi (1996, poezii, cu o prezentare şi o bibliografie de Andrei Păunescu)

Tragedia naţională (1997, poezii)

Deromânizarea României (1998, poezii)

Cartea Cărţilor de Poezie (1999, ediţia I, integrala poeziilor apărute în volume, şi un capitol de versuri inedite. Cartea cuprinde toate cărţile de versuri publicate de Adrian Păunescu, de la debutul din 1965, până în 1999. Pe cât s-a putut, autorul a reconstituit şi a oferit variantele adevărate ale poeziilor sale, pe care, în anumite cazuri, datorită cenzurii, le-a publicat, în volumele sale, cu titluri sau versuri schimbate)

Meserie mizarabilă, sufletul (2000, poezii)

Măştile însîngerate (2001, proze)

Nemuritor la zidul morţii (2001, poezii)

Până la capăt (2002, poezii)

Liber să sufăr (2003, poezii)

Din doi în doi (2003, poezii)

Eminamente (2003, poezii)

Cartea Cărţilor de Poezie (2003, ediţie revăzută, adăugită şi actualizată)

Logica avalanşei (2005, poezii)

Antiprimăvara (2005, poezii)

Ninsoarea de adio (2005, poezii)

Un om pe nişte scări (2006, poezii)

De mamă şi de foaie verde (2006, poezii)

Copaci fără pădure (2006, poezii)

Vagabonzi pe plaiul mioritic (2007, poezii)

Rugă pentru părinţi (2007, poezii)

Încă viu (2008, poezii)

Libertatea de unică folosinţă (2009, poezii)

 

Cenaclul „Flacăra” - repere cronologice

17 septembrie 1973 - înfiinţează Cenaclul „Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care susţine, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1.615 manifestări de muzică, poezie şi dialog, în faţa a mai mult de 6 milioane de spectatori.

Pe scena Cenaclului „Flacăra”, se lansează spre marele public, cele mai faimoase figuri ale muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori.

În 1982, apare triplul album de discuri LP, „Cenaclul Flacăra în concert”, iar în 1983, este realizată, fără a putea fi cuprinse decât puţine filmări, pelicula de 70 de minute „Cenaclul Flacăra - Te salut, generaţie în blugi”, interzisă imediat de autorităţi.

În urma unor incidente înregistrate la un concert al Cenaclului Flacăra la Ploieşti, activitatea cenaclului este interzisă până în 1990. Incidentele s-au datorat pe de-o parte condiţiilor meteo (furtună) care au făcut să fie oprit curentul electric pe Stadionul Petrolul, iar pe de altă parte faptului că unii participanţi au profitat de această ocazie şi au creat o busculadă, soldată, se pare cu victime. La acel moment incidentul a fost trecut sub tăcere de către autorităţile comuniste.

7 mai 1990 - înfiinţează Cenaclul „Totuşi iubirea”, pe Stadionul din Drobeta Turnu-Severin, sub impulsul ziaristului Dumitru Vişan şi al fotbalistului Ilie Balaci. În cei peste zece ani de activitate, noul cenaclu susţine concerte de mare succes, în ţară şi dincolo de actualele graniţe, în special la Chişinău. O parte din activitatea de excepţie a Cenaclului „Totuşi iubirea” (690 de manifestări, până la 25 mai 2000) se regăseşte în seria de casete audio şi video editate de Fundaţia Iubirea, între 1995 și 1999.

 

Viaţa, dublu mixt de Adrian Păunescu

Trăiesc aici, dar mă simt că sunt departe,
Din ce în ce mai singur şi mai trist,
Nici nu mai ştiu cât pot să rezist,
Închis într-un ziar şi într-o carte.


Mă-ncredinţez iluziei deşarte
Că mă salvează regăsirea-n Christ,
Dar, vai, ajung un fel de dublu-mixt,
Cu viaţă-n minus şi cu plus de moarte.

Şi, totuşi, nu m-a ocolit norocul,
Deşi mi-a fost întotdeauna greu,
Şi-am transformat în foc destinul meu
Ca, azi, cenuşa să rezume focul.

Şi de-aş cădea, aşa cum cere jocul,
Ca să devin o piesă de muzeu,
Eu tot îi mulţumesc lui Dumnezeu
C-a-ntârziat şi-aşa, prea mult, sorocul.

 

Citeste si:

 

Adrian Paunescu, La adio

Adrian Paunescu, Nebun de alb  

Adrian Paunescu, Totusi iubirea  

Adrian Paunescu, Repetabila povara  

Adrian Paunescu, Manifest pentru sanatatea Pamantului  

Adrian Paunescu, Sa ne iubim pe tarmul Marii Negre  

Adrian Paunescu, Ruga pentru parinti

Toamna in poezia lui Adrian Paunescu  

Poezii de toamna, Adrian Paunescu

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: