Vulpea - informatii diverse

In functie de interesele omului, animalele pot fi folositoare sau daunatoare. In acest sens, un animal interesant al faunei este vulpea – coana vulpe cea sireata.

In poeziile cu animale, in fabule, vulpea intruchipeaza in primul rand siretenia:

“Vulpoiul ii vorbi, mieros:

O! sa traiesti, cinstite corb!

Cat de frumos esti! Sa te sorb!

Si glasul tau de-ar straluci

Asemeni penelor, ar fi –

Desigur, in padurea noastra –

Chiar Fenix, pasarea maiastra!”

(Corbul si vulpoiul – La Fontaine)

Expresia fetei sale, botul ei lung si subtire, cu mustati stufoase, buze subtiri, urechi mari si ascutite, ochi cu pupila foarte putin ovala, toate dau impresia ca avem de-a face cu un animal viclean.

Vulpea are un simt foarte fin al mirosului, putand descoperi foarte usor atat prada, cat si pe vanatorul ascuns, vazul si auzul ei fiind la fel de bine dezvoltate. Cand vanatorul vrea s-o atraga in cursa, imitand «tataitul» soarecelui, vulpea il aude chiar de la o suta de pasi si vine spre locul unde se afla acesta.

Vulpea este apreciata si vanata pentru blana ei, care este foarte frumoasa iarna, cand are parul lung si des si coada stufoasa, iar vulpoii, pentru gulerul lor de par bogat.

In aparare sau in atac, vulpea dovedeste siretenie, dar acest comportament este individual si depinde de imprejurari. La vederea unui soarece sau a unei pasari, ea se apropie tiptil, se taraste pe burta, dupa care se arunca brusc asupra prazii.

Mersul obisnuit al vulpii este un trap mic si linistit, in care urmele pasilor sunt insirate ca pe o sfoara intinsa. Cand se apropie tiptil, urmele ei se afla unele langa altele, foarte aproape. Cand fuge repede, urmele sunt grupate cate patru.

In perioada cresterii puilor, vulpile isi sapa o vizuina sau o ocupa pe cea a bursucului. Vizuina ei este mare, cu multe galerii si se pastreaza din generatie in generatie.

Reproducerea are loc iarna, iar vulpoii se bat intre ei pana cand unul este preferat. Gestatita dureaza 50-56 de zile, iar femelele nasc 4-10 pui orbi. Dupa 10 zile, ochii puilor se deschid, iar dupa 5 saptamani, puii ies afara din vizuina si incep sa se joace. Incet-incet, cand sunt mai marisori, vulpea ii invata cum sa-si procure singuri hrana, asa incat, dupa 5 luni, familia se raspandeste.

In general, vulpea traieste in locurile unde poate gasi hrana, odihnindu-se in desisuri sau in locuri ferite. Poate fi vazuta si in locuri mai ciudate: in scorbura unui copac sau printre ramurile dese ale unei salcii batrane. Vulpea isi paraseste vizuina dupa ce puii au crescut, dar si atunci cand puricii din blana ei devin de nesuportat. Dupa mirosul urat si puternic produs de secretia glandelor anale, un vanator isi poate da seama daca o vulpe este in vizuina sau a trecut pe acolo.

Vulpea este un animal carnivor si se hraneste cu soareci, cartite, popandai, iepuri, pasari, lacuste, dar ii plac si fructele: zmeura, afine, mere, pere (pe care le culege de pe jos), struguri. Vaneaza singura si mai ales noaptea. Iarna sau in perioada cresterii puiilor, vulpea iese si ziua la vanat, ajungand pana in gospodariile oamenilor. Cand are pui, aduna tot ceea ce gaseste ca hrana, carand in vizuina pui de iepuri si pasari. Si totusi, vulpea nu este principala cauza a reducerii numarului de iepuri si fazani.

Vulpea este folositoare pentru ca starpeste soarecii daunatori agriculturii. In cadrul relatiei prada-pradator, vulpea contribuie efectiv la reglarea numarului populatiei de rozatoare, impiedicand inmultirea lor excesiva.

Nu numai vanatorul se inversuneaza impotriva ei, ci si unele pasari de padure, precum gaitele si cotofenele, care o caraie tocmai cand aceasta iese la vanatoare.

Nu este insa nevoie ca vulpile sa fie starpite, o vanare normala fiind suficienta pentru oprirea inmultirii lor exagerate.