|
|
Scris de mihaiela lazar
|
Duminică, 08 Februarie 2015 12:24 |
A ÎNVĂŢA ŞI A ÎNŢELEGE
Mureşan-Chira Gabriel
Prof. Educator CRDEII, Cluj-Napoca
Procesul de învăţare doreşte modificarea unor structuri psihice şi comportamentale, dezvoltând gradual structuri cognitive, afective sau motorii, trecând de la stocarea pur şi simplu, la înţelegerea noţiunilor esenţialului, încurajând transferul de cunoştinţe dintr-o arie curriculară în alta, de la o disciplină de studiu la alta. Se accentuează conturarea unui unui stil de muncă intelectual pornind de la aceea că, experienţa de învăţare şcolară nu poate fi separată de viaţa de zi cu zi.
Cuvinte cheie: proces de învăţământ, dimensiune operaţională, curriculum, învăţare eficientă
"Învăţătura prin constrângere nu e făcută să rămână, dar ceea ce pătrunde în suflet prin dragoste şi bunăvoinţă rămâne acolo pentru totdeauna. "
Sf. Ioan Gură de Aur
Ca entitate cu structură dinamică, unitară, ca subsistem al sistemului de învăţământ, procesul de învăţământ subscrie elemente interactive ale unei activităţi deosebite, organizate sistematic, dinamice, în cadrul căreia elevii sau alţi beneficiari, sunt îndrumaţi de profesori cum să înveţe. Procesul de învăţământ deţine o dimensiune operaţională dependentă de decizia profesorului care, deţine libertatea de a realiza într-o anumită măsură, proiectarea, dezvoltarea curriculară, instruind, dinamizând permanent învăţarea, dobândirea de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi. Predarea, învăţarea şi evaluarea deţin frecvenţa cea mai mare fiind însăşi esenţa procesului de învăţământ, acestea deţinând calitatea de a fi interactive în cadrul unor activităţi mai mult sau mai puţin complexe funcţie de particularităţile bio-psiho-socio-culturale ale elevilor. Procesul de învăţământ prin dimensiunea funcţională a acestuia se angajează în anumite relaţii cu sistemul de învăţământ, în raporturi de o finalitate pedagogică prestabilită, în sensul în care instruirea nu se realizează haotic ci ordonat, ierarhizat, din aproape în aproape pe concentricitate şi aprofundarea unor nuanţe curriculare în vederea obţinerii unor abilităţi sau competenţe. Sistemul şcolar nu funcţionează izolat de mediul socio-economic ci, este găsit mereu sub incidenţa dinamicii sociale. Tocmai de aceea experienţele de învăţare trebuie să fie diversificate, ancorate puternic în concretul de zi cu zi.
Deşi învăţarea ca formă superioară şi complexă de activitate este generată de reguli, principii, legi sau cutume, prin învăţare nu se urmăreşte numai însuşirea unor anumite cunoştinţe, date şi informaţii ştiinţifice sau noţiuni de cultură generală ci, se urmăreşte inclusiv dezvoltarea cognitivă a individului pe abilităţi, deprinderi mintale respectiv inteligenţe. Aşadar, învăţarea de tip şcolar desemnează schimbare relativ permanentă a cunoştinţelor în urma experienţei.
Având în atenţie faptul că cererile societăţii contemporane se bazează din ce în ce mai mult pe solicitări intelectuale de scurtă sau de lungă durată funcţie de domeniul de activitate, învăţarea nu-şi poate permite să menţină sau să încurajeze o învăţare mecanicistă sau de suprafaţă ci, una de tip profunzime, de abilă analiză, bazată pe ordonări didactico-logice de descompunere a conţinuturilor curriculare pentru o mai bună prelucrare, analiză şi utilitare în anumite conjuncturi. Cu alte cuvinte învăţarea şi implicit materialul de învăţare nu trebuie să încurajeze memorarea şi redarea mecanică a acestuia ci mai degrabă să producă schimbări atitudinal-comportamentale profunde şi benefice însoţite de transferul acestor cunoştinţe din teorie în practică. Urmărind construcţia mintală a unor raţionamente logice asimilate prin metode teoretico-aplicative, experimentale, formarea unui stil de muncă intelectual este de dorit din mai multe motive, unul fiind şi acesta că experienţa de învăţare şcolară nu poate fi separată de viaţa de zi cu zi. Procesul de învăţare defineşte modificarea unor structuri psihice care se exprimă în comportamente, dezvoltând permenent structuri cognitive, afective sau motorii trecând de la stocarea pur şi simplu, la înţelegerea noţiunilor, esenţialului, încurajând transferul de cunoştinţe dintr-o arie curriculară în alta, de la o disciplină de studiu la alta. În acest sens se realizează trecerea de la o învăţare mecanică bazată pe stocare masivă şi redare în general limitată şi secvenţială, la una cu profunde conotaţii logice, durabile în timp, operaţională în obiective şi conţinut având girul transferului din secţiunea teoretică în cea practică.
Fluxul de învăţare reprezintă în aceste condiţii un pachet atractiv generator de dinamică cognitivă, libertate de iniţiativă, motivaţie şi potenţial ridicat de învăţare.
Referinţe bibliografice:
1. Elena, Bonchiş. Învăţarea şcolară: Teorii. Modele. Condiţii. Factori, Editura Universităţii Emanuel, Oradea, 2002.
2. Pavel, Mureşan. Învăţarea eficientă şi rapidă, Editura Ceres, Bucureşti, 1990.
3. Vasile, Chiş. Pedagogie contemporană. Pedagogia pentru competenţe. Colecţia Ştiinţele Educaţiei, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.
Articole asemanatoare relatate:
|
Ultima actualizare în Duminică, 08 Februarie 2015 12:28 |
|
METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII
ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE SELECŢIE ŞI INIŢIERE A ELEVILOR CU APTITUDINI PENTRU PRACTICAREA SPORTULUI DE PERFORMANŢĂ ÎN... Read more
MOTIVAȚIA - INIȚIATIVA ELEVULUI
ȘI ATITUDINEA PROFESORULUI
Stan Rodica,
Profesor, Viile Galați
Acest articol trage un semnal de alarmă asupra faptului ca niciunul din elevi nu va avea inițiativă dacă nu este modivat... Read more
MÂNĂSTIREA RECEA – ÎNTRE ISTORIE ŞI LEGENDĂ
Prof. Ciobotaru Ana-Maria
Şcoala Gimnazială Măicăneşti
Rezumat: Judeţul Vrancea are o mulţime de locuri bisericeşti care nu sunt cunoscute tuturor turiştilor. Unele dintre ele au parte... Read more
Managementul conduitei profesorilor – perspectiva valorilor, motivațiilor și practicilor acțional – formative
Prof. înv. primar Elena Jirovieanu
Școala Gimnazială nr. 124
“Succesele sau eșecurile oamenilor depind de capacitatea lor de a-și... Read more
Documentele consilierului educativ /
coordonatorului de proiecte si programe educative
scolare si extrascolare
Afla care sunt documentele necesare pentru consilierul educativ / coordonatorul de proiecte si programe educative scolare si extrascolare.
Documente necesare pentru... Read more
ALBERT CAMUS – STUDIU
Prof. Alexie Cristina
Colegiul Tehnic «Ion Mincu», Slatina
Albert Camus s-a născut la data de 7 noiembrie 1913 în Algeria, având un tată de origine alsaciană și... Read more
Corpul national de experti
in management educational
sesiunea 2014 seria 7
Se organizeaza si cea de-a saptea serie din sesiunea 2014 pentru concursul de selectie a cadrelor didactice pentru constituirea Corpului National de... Read more
PARTENERIAT FAMILIE - ŞCOALÃ
Inst. DOBREA MONICA
Şcoala cu cls. I -VIII „Înv. N. Pâslaru” Casin, jud. Bacãu
Motto: „Prezenta pãrintilor poate transforma cultura scolii.”
... Read more
INTERFERENŢE LITERARE
A aştepta să culegi altceva dintr-un pământ decât ceea ce a fost semănat în el ar fi copilărie.
Prof. Ioniţă Olimpia
Colegiul Economic Viilor, Bucureşti
…
METODOLOGIA ORGANIZĂRII ŞI DESFĂŞURĂRII
ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
CAPITOLUL VI
AMENAJAREA, DOTAREA ŞI ÎNTREŢINEREA
BAZELOR SPORTIVE ŞCOLARE
Art.27. (1)Fiecare unitate de învăţământ, are obligaţia să amenajeze, cu sprijinul organelor… REPERE ÎN SOCIALIZAREA ELEVILOR CU ADHD INCLUŞI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL
Mureşan-Chira Gabriel
Prof. Educator CRDEII, Cluj-Napoca
Aria curriculară, terapie educaţională complexă şi integrată, completează programul centrat pe predare-învăţare-evaluare, desfăşurat de…
Tabel personal didactic promovaţi la examenele pentru obţinerea gradului didactic I
Vezi tabel nominal cuprinzând personalul didactic care a promovat examenele pentru obţinerea gradului didactic II, anexa 4 la ordin nr. 3129… CĂUTAREA IDENTITĂŢII ÎN MEDIA
Mureşan - Chira Gabriel
Prof. Educator CRDEII, Cluj - Napoca
Asaltul informaţional este o realitate întâlnită la tot pasul. Ne punem întrebarea firească - cum ne protejăm…
EFECTUL DIFERITELOR METODE DE FABRICARE A PÂINII ASUPRA CONŢINUTURILOR DE TIAMINĂ ŞI RIBOFLAVINĂ
STUDIU DE SPECIALITATE
Prof. ing. Daniela Surlaru
Colegiul Agricol “Dr. C. Angelescu” Buzău
Abstract
Pâinea de grâu integrală reprezintă o importantă… TENDINȚE ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE
Prof. înv. primar Almaș Andreea-Ioana
Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău
Devoltarea profesională a cadrelor didactice se împletește cu progresul în cariera didactică… RELAȚIA POFESOR – ELEV ÎN CONTEXT MODERN
Rotariu Corina - Daniela
Liceul Tehnologic „Alexandru VlahuȚă” Șendriceni
Rezumat
Relaţia profesor - elev a constituit un obiect de reflecţie pentru teoreticienii tuturor timpurilor. Ea… RELEVANȚA TEORIEI INTELIGENȚELOR MULTIPLE
PENTRU PRACTICA DIDACTICĂ PEDAGOGICĂ
Prof. înv. primar Almaș Andreea-Ioana
Liceul de Artă “Ioan Sima” Zalău
Howard Gardner, psiholog care activează în…
|
|