Cafeaua, cofeina si efectele asupra organismului uman

In Europa, cafeaua este cunoscuta inca din secolul al XVI-lea, raspandindu-se deosebit de repede. Interesant este faptul ca principiul activ care se gaseste in cafea – cofeina – se intalneste si in alte plante al caror produs (fructe sau frunze) si-au facut pe deplin cunoscuta actiunea lor reconfortanta sau mai bine zis excitanta. Continutul in cofeina al acestor plante este variabil.

Astfel:

· cafeaua verde sau prajita contine 1 - 1.8 la suta cofeina;

· ceaiul contine 1.5 – 3 la suta cofeina;

· cacaua contine 0.15 – 0.20 la suta cofeina;

· cola contine 1.25 – 2 la suta cofeina.

Deci, trebuie sa tinem cont de proportia de cofeina pe care o consumam atunci cand in drumetie sau in diferite ocazii bem cateva cesti de cafea si mai completam aceasta cu 1-2 cesti de cacao sau cu 1-3 sticle de pepsi / coca-cola. De asemenea, mai trebuie sa stim ca ceasca de cafea neagra contine cofeina cat jumatate dintr-o injectie de cofeina. Totusi, s-a observat ca una, doua, maximum trei cafele pe zi, la persoanele obisnuite cu consumul de cafele pot fi permise, cu conditia insa ca sa nu e produca palpitatii si insomnie.

Cafeina, principiul activ al cafelei, pe langa actiunea stimulenta asupra sistemului nervos, dilata arterele coronare (ale inimii), fara insa a ridica tensiunea arteriala in dozele continute de 1-3 cafele pe zi.

Asupra sistemului nervos cafeina exercita o influenta din cele mai remarcabile. In doze moderate cofeina excita functiile psihice, ideatia devenind mai vie, percpetia mai rapida, asociatia ideilor prompta, munca intelectuala usurata si starea de veghe prelungita. Excitand si centrii motori din creier, cofeina usureaza in aceasi timp munca fizica, diminuand senzatia de oboseala. Senzatia de buna dispozitie si diminuare a oboselii pe care o produce cafeaua, a facut ca ea sa fie considerata ca un aliment de crutare, adica o substanta care poate inlocui energia data de alimente. Realitatea este insa cu totul alta si anume ca energia marita pe care o produce cofeina prin actiunea ei excitanta, se datoreaza consumului rapid si accentuat a rezervelor organismului uman printr-o excitare a metabolismului. Departe de a cruta consumul de alimente, cafeaua din contra, le risipeste. De altfel, s-a observat stiintific, ca dupa trecerea efecteor de excitatie, survine o stare de oboseala, chiar daca dozele au fost mari, urmata de depresiune, travaliu diminuat, tulburari cardiace, ameteli, tulburari digestive.

Dozele toxice duc la confuzii de idei, la msicari necoordonate si chiar la stari mai grave, daca nu se intervine.

Pentru actiunea ei de stimulent in doze obisnuite, cofeina se recomanda in stari de hipotensiune (cu maxima sub 100 mm Hg), in adinamii, in migrene, in bronsite cronice cu fenomene de emfizem si astm.

O ceasca de cafea contine circa 0.05 – 0.10 g cofeina.

Doza toxica, la care se aunge rar, dar este bine sa stim, se situeaza in jurul cifrei de 0.05 – 0.10 g pe kg/corp.

In incheiere, mentionam ca este interzis consumul cafelei in hipertensiune arteriala, ateroscleroza si nefrita cu hipertensiune.