|
Marţi, 03 Ianuarie 2017 00:42 |
|
Cand incepe sa ninga
 Ce sa vezi! Iar nu gasim cuvinte sa numim ce vraja ne cuprinde si ce fericire fara nume, cand incepe sa ninga peste lume. Nicio comparatie nu-i buna, desi pare a fi mereu pe-aproape, pe cand fulgii ni se opresc pe pleoape si pe dealuri in troieni se aduna.
Mai ca-mi vine sa azvarl o coarda si sa urc pe un nor ca pe un munte, ca sa vad cu ochii mei, acolo, cum de poate ninge cu atata arta!
Dati cu totii de la sanii sfoara sa innodam un capat strans de altul si asteptati sa va vestesc din inaltul cerului minunea si splendoarea. Banuiesc ca picurii isi dau drumul ca din avion, intai de plaoie, sip e urma in aer isi desfoaie parasite albe, cu duiumul. Si ca se lovesc mereu, as crede, intre ei, cum zboara pe-ntrecute, de se-aude – auzi! – ce se aude, de se vede – uite! – ce se vede. Si mai stiu ca nu a fost vreodata de cand cade pe pamant zapada, o ninsoare indeajuns de lunga cat mirarii noastre sa-i ajunga.
Vine pe cand nimeni nu stie, pleaca pe cand nu ne-am mai desparte, acest carnaval de gingasie, acest festival de puritate. Ei, vedeti cum gandul se tot plimba, insa vrajei nume nu-i gaseste, ca sageata care nu tinteste, ca o vorba care-ti sta pe limba? … Si sa urc in nor nu prea imi vine, caci singuratatea nu-i de mine, si mi-e mult mai drag si mult mai bine, sa privesc de-aici cu tine si cu tine … Dar eu cred, si imi aduc aminte, si jur ca astfel as putea: eram fericiti mai dinainte, iar ninsoarea doar ne spune: da!
Deci, acesta-i gandul meu anume, cand cel mai frumos in lume in-ncepe a ninge: cand incepe a ninge in tara mea!
Related news items:
Newer news items:
Older news items:
|
