Colindatul cu masti

Colindatul cu masti inca nu se stie cu precizie daca a fost preluat prin intermediul romanilor, tracilor balcanici sau este autohton. „Animalul reprezentat prin masca este o fiinta numerala cu insusiri sacre si mai cu seama cu eficienta deosebita in promovarea vegetatiei, a sanatatii, si, in genere, a bunei stari” (O. Barlea).

Textele colindelor cu sau fara masti sunt fie religioase, fie sociale. Acestea din urma, asa cum sustin folcloristii, sunt mai numeroase si mai vechi.

Roata

In unele zone se mai pastreaza obiceiul de a se organiza, in ajunul sarbatorilor, “Roata mare de mascati”, care cuprinde masti traditionale (Ursul cu Ursarul, Cerbul, Capra, Barza, Tiganii, Irozii, Baba, Mosneagul, etc.), insotite de cei ce canta la toba, fluier, trompeta. Colindatul lor pe la casele gospodarilor este un adevarat spectacol, pregatit bine, cu saptamani inainte.

Dupa ce intra in curtea celui la care urmeaza sa joace, protagonistii intreaba daca gospodarii primesc Roata. Primind ingaduinta, mastile se aseaza in cerc (de unde vine si denumirea de “roata”). In timp ce muzicantii pornesc muzica specifica (simpla melodic, ritmata, stridenta), fiecare masca isi asteapta randul. Masca protagonista isi joaca rolul, dupa care se retrage pe margine, cedand locul alteia.

Masca pune pe purtatorul ei in afara legilor obisnuite: ea fura, spune adevarul, pedepseste, fara a fi pedepsita.

Majoritatea mastilor intruchipeaza o divinitate a naturii, care moare si renaste in fiecare an. Unele reprezinta spiritele stramosilor, duhuri ale rodniciei si ale fertilitatii. Scopurile gesturilor mascatilor sunt: indepartarea raului (boala, seceta, moarte), transmiterea manei lor asupra pamantului, vitelor si oamenilor.

Ursul are darul de purifica spatiul, izgonind duhurile rele. Se rostogoleste, danseaza in cerc, loveste pamantul cu picioarele, iar invierea sa simbolizeaza trecerea anotimpurilor.

Cerbul simbolizeaza reinnoirea ciclica, lumina. Prin coarnele sale lungi si ramificate, asemenea razelor solare, realizeaza legatura divina cu lumea de sus si anual ii cad, pentru a-i creste altele, mai bogate.

Capra si Tapul sunt simboluri ale fertilitatii, care interpreteaza impreuna un dans ce are ceva dracesc in el, fiind insotite de diferite personaje (mosi, babe, dansatori in costume populare). Momentul culminant este reprezentat de caderea secerata a animalului, intrarea in panica a animalului, intrarea in panica a ciobanului. Dupa ce descanta animalul rapus, acesta reinvie miraculos. Intregul alai este cuprins de mare bucurie, anul vechi cu spiritele-i rele este invins, putand trece in noul an cu bine. 

Intre jocurile cu masti practicate in aceasta perioada, cele mai importante sunt Capra si Ursul.