Costumul femeiesc din Tara Oltului - Imbracamintea partii superioare a corpului

Piesa principala care imbraca partea de sus a trupului si care prin caracteristicile de croi si ornamentatie contribuie la definirea stilului costumului femeiesc din tara Oltului este camasa. In decursul timpului aceasta piesa de port a suferit numeroase transformari, ea intalnindu-se azi sub mai multe variante.

Cea mai veche si care are in acelasi timp o seama de insusiri estetice deosebite este camasa “cu poale”. Acest tip de camasa lunga, cu poalele prinse de partea de sus a camasii, face parte din tipul vechi de camasa romaneasca femeiasca intalnit in toate regiunile tarii noastre.

Camasa cu poale se compune din doua parti: partea superioara numita “brau” si partea inferioara numita “poale”.

“Braul”, care constituie camasa propriu-zisa, este facut din panza de bumbac tesuta in casa. Croiala acestei camasi este cea obisnuita a camasilor femeiesti romanesti, constand in sase foi drepte, fara rascroieli. Aceste foi se asaza astfel: doua foi formeaza pieptul, una formeaza spatele, iar cate o foaie si jumatate formeaza o maneca. Toate aceste foi drepte, inclusiv cele ale manecilor, se incretesc in partea superioara si formeaza ceea ce se numeste “gatul camasii”. In cest fel se obtine croiala specifica a vechilor camasi romanesti la care manecile pornesc nu din umar, ci chiar din guler la a carui formare participa. “Gura camasii” este despicata la mijlocul pieptului. Manecile se termina in partea de jos cu o “bratarusa” incretita cu cusaturi “trasuri” pe muchia creturilor si cu un volanas mic numit “fodor” tivit cu drug rosu. Alteori maneca se termina cu o manseta lata de 4-5 cm, numita “pumnas”, cu motive cusute sau alese in razboi. In unele din satele tarii Oltului, pumnasii sunt detasabili si se aplica pe fodori, inlocuind in acest mod ornamentatia trasurilor de la brataruse.

Ornamentatia camasii este realizata in doua tehnici: in dantela si in cusaturi. Dantela numita “rete”, cumparata din comert, uneste de-a lungul bratului cele doua foi ale manecii. Cusaturile, in afara de cele de a marginea de jos a manecilor, sunt plasate la guler si la gura camasii. “Betelia” ingusta a gulerului este cusuta cu arnici, iar mai tarziu cu bumbac mercerizat, rosu si negru. Cusatura este plina, in punct de tighel, formand mici motive geometrice. Al doilea camp ornamental il constituie gura camasii marginita cu cusaturi in forma de “coltisori” si cu unul sau doua siruri de “stele cu coarne” sau “stele crestate”. Gura camasii se leaga in fata cu “baere”.

La camasile mai noi, de dupa primul razboi mondial, ornamentatia se imbogateste prin aparitia in primul rand a “puilor peste cot”, motive geometrice asemanatoare cu cele de la gura camasii cusute pe maneca, tot cu arnici rosu si mai rar negru. Apar si tehnici noi de cusaturi, cum ar fi “pui pe dos” si “coarne de cruce”.

A doua varianta a camasii femeiesti din tara Oltului este camasa avand gura despicata intr-o parte. Manecile acestui fel de camasa sunt tesute “in ciurele” in 3 lite. Uneori ornamentatia este dispusa pe umar, sub forma de “umerase cu rauri”.

In ultimul timp apare tot mai frecvent camasa de tip sibienesc care tinde sa inlocuiasca vechile camasi ale tarii Oltului.

Peste camasa se imbraca un pieptar, “cheptar”, de piele alba, infundat sau despicat in fata. Pieptarul este foarte scurt, ajungand numai deasupra taliei si este larg rascroit la gat. Ornamentatia este realizata cu aplicatii de mesina alba si maron si cu broderii de matase de lanica colorata. La pieptarele mai vechi, lucrate de mesterii cojocari din Ucea, asemanatoare cu cele purtate la Avrig si Rasinari, ornamentatia era mai bogata intr-una din parti, aspectul general fiind asimetric. Un alt tip de ornamentatie, ceva mai recent, este cel intalnit la pieptarele cu “floare de piept”.