Crapul - peste de apa dulce

Crapul este cel mai cunoscut peste de apa dulce. Crapul este vertebrat. Traieste si se inmulteste numai in apa. Adaptandu-se la mediul acvatic, are infatisarea si alcatuirea strans legata de acest mod de viata. Crapul (Cyprinus carpio) este un peste teleostean din familia Cyprinidae.

Alcatuirea corpului

Capul crapului este turtit lateral si lipsit de solzi. Se termina cu un bot in jurul caruia are gura cu buze carnoase, lipsita de dinti. Pe buza de sus, crapul are 2 perechi de mustati cu care pipaie. De asemenea, are 2 ochi mari, rotunzi si lipsiti de pleoape. Inaintea narilor se gasesc 2 nari, iar inapoia ochilor se afla 2 urechi. De o parte si de alta a capului se vede cate un capacel osos, numit opercul. Operculele acopera branhiile.

Crapul nu are gat.

Capul se continua direct cu trunchiul. Trunchiul crapului este turtit lateral si are pe el solzi care se acopera unii pe altii (la fel ca tiglele de pe casa), incepand de la cap spre coada. Este alunecos, din cauza unui lichid mucos, produs de glandele din piele, care unge pielea. Sub piele se afla muschi care se prind de coloana vertebrala.

Coada crapului este prevazuta cu muschi puternici si se termina cu 2 lobi egali.

Forma capului, asezarea solzilor si mucusul ajuta inaintarea crapului in apa, constituind adaptari la viata de apa.

Inima este asezata ventral, inapoia branhiilor.

Locomotia

Crapul se deplaseaza in apa cu inotatoarele: 4 perechi si 3 neperechi (2 inotatoare pectorale, 2 inotatoare abdominale, o inotatoare dorsala, o inotatoare dorsala, o inotatoare codala).

Rolul principal de miscare il are coada. Indoindu-se la dreapta si la stanga, coada loveste apa, impingand corpul inainte. Inotatoarele perechi servesc la carma, iar cele neperechi la mentinerea echilibrului  apa.

Ridicarea si coborarea crapului in apa se face cu ajutorul vezicii inotatoare, asezata sub coloana vertebrala. Ea este formata din 2 parti si comunica cu esofagul printr-un tub ingust. Vezica inotatoare este plina cu un gaz (azot). Cand ea se umfla, pestele se ridica la suprafata. Cand vezica se desumfla, el se lasa la fund.

Hranirea

Crapul se hraneste cu animale mici de apa, cu diferite plante, etc. Asadar, crapul este un animal omnivor. Apuca hrana cu buzele carnoase si o sfarma cu ajutorul unor ridicaturi osoase din fundul gurii.

Respiratia

Crapul respira prin branhii care se afla pe ambele parti ale capului in cate o camera branhiala, acoperita de cate un opercul. Branhiile, fixate pe niste arcuri osoase, sunt formate din lame subtiri de culoare rosie, deoarece sunt bogate in vase de sange. Prin aceste miscari se produce un curent de apa care scalda branhiile.

Inmultirea

Primavara, femelele depun un numar mare de ovule (icre) la marginea baltilor unde apa este mica si calduta. Masculii varsa peste icre laptii in care se gasesc zeci de milioane de spermatozoizi. Dupa fecundatie, care are loc in apa, din oua ies puietii. O mare parte din puieti sunt mancati de pesti rapitori si alte animale acvatice: vidra, pelicanul, barza, rata salbatica, lebada, etc. Astfel, desi numarul ovulelor este foarte mare, crapul nu se inmulteste peste masura.

Informatii despre crap

Crapul are temperatura corpului variabila. De aceea, cand incepe frigul si apa ingheata, se vara in namolul de pe fundul apei unde ramane in amortire pana primavara.

Pentru carnea si icrele lui, crapul este un peste foarte valoros. Carnea de peste, carnea de crap, bogata in vitamine, substante proteice, grasimi, saruri minerale, are o mare valoare nutritiva. Ea este gustoasa, hranitoare si se digera usor. Se consuma proaspata sau conservata.

In prezent exista mai multe rase de crap, Romanesc, Salonta, Novac, etc.

Piscicultura

Stiinta care se ocupa de cresterea si ingrijirea pestilor se numeste piscicultura. Apele ofera conditii de sporire a productiei de peste. De asemenea, sunt amenajate iazuri, helesteie si pepiniere piscicole. Se modernizeaza exploatarea acumularilor de apa, a lacurilor si raurilor interioare, asigurandu-se cresterea rapida a productiei de peste. Crapul traieste atat in apele curgatoare mai mari din zona de ses, urcand pana in cea colinara, cat si in lacurile statatoare. In tara noastra crapul traieste in general in ape de ses, in lacuri de acumulare, in Dunare, Delta Dunarii, in anumite rauri cu ape domoale. Se practica pescuitul in Marea Neagra, precum si pescuitul oceanic, asigurandu-se satisfacerea in bune conditii a necesitatilor de consum ale oamenilor. Inmultit in crescatorii, crapul se vede si se vinde adesea in magazinele alimentare.

Curiozitati despre crap. Stiati ca.

Unii crapi pot atinge lungimea de 1 m, greutatea de 20-30 kg si pot trai aproximativ 30 de ani.