Datini, traditii, obiceiuri si superstitii de Rusalii

Sarbatoarea Rusaliile sau Pogorarea Sfantului Duh este o sarbatoare crestina importanta care se tine intoteauna duminica, la 10 zile dupa Inaltare si la 50 de zile dupa Pasti. De aceea sarbatoarea crestina mai poarta denumirea de Cinzecime.

E totodata sarbatoarea intemeierii Bisericii crestine. In urma cuvantarii insufletite a Sfantului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism aproximativ 3.000 de suflete, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai tarziu.

De sarbatoarea Rusaliilor apartin o sumedenie de datini, traditii, obiceiuri, superstitii, credinte si rituri religioase populare. Majoritatea sunt legate de pomenirea generala a mortilor din sambata precedenta (Sambata mortilor sau Mosii de vara). 

Crestinii sarbatoresc Rusaliile timp de 3 zile in zona Moldovei si a Transilvaniei, 7 zile in zona Munteniei si a Olteniei, iar in zona Banatului timp de 8 zile.   

Rusaliile sunt o straveche sarbatoare preluata din mitologia romana. Rosalia, Sarbatoarea Trandafirilor, era o zi inchinata cultului mortilor, cand se aduceau ofrande: alimente si trandafiri pentru imbunarea sufletelor celor disparuti.

In mitologia si folclorul romanesc, Rusaliile sunt numite si Dansele, Ielele, Paraidele, Sfintele, Soimanele sau Zanele. Spre deosebire de celelalte fapturi fermecate, Rusaliile umbla pe pamant doar in anumite rastimpuri, mai ales in Saptamana Rusaliilor. 

Numita in popor Rusaliile sau Ielele, aceasta sarbatoare debuteaza cu Sambata Rusaliilor sau Mosii de Rusalii, Mosii cei mari, Mosii de vara sau Mosii de samburi.

Datini, traditii, obiceiuri, superstitii, credinte:

Ielele si Hora Ielelor

Cel mai frecvent, ielele sunt descrise ca niste fapturi fabuloase, inzestrate cu puteri magice si o mare putere de seductie. Ielele salasuiesc in vazduh, munti, pesteri, paduri sau pe malul apelor si cascadelor. In general, ielele apar noaptea, la lumina lunii, rotindu-se in hora, in locuri retrase, cum ar fi poieni silvestre, iazuri, maluri de rauri, rascruci sau vetre parasite.

Aceste fapturi adora sa danseze cu sanii goi in cerc, avand parul despletit, clopotei la picioare si purtand voaluri subtiri, transparente, iar dansul lor este unul magic, bogat in taine si simboluri de neinteles pentru muritori. Citeste mai mult ...

Jocul Calusarilor

Legat de Rusalii este si faimosul joc al Calusarilor, dans ritual care vine de la saritul peste foc pentru a scapa de iele, zanele rele. Dansul Calusarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit "Dansul Ielelor" si care i-a luat mintile.

Dansul Calusarilor este un dans pastrat din vechimi si care urmareste sa indeparteze vraja picurata peste cel sedus si sa puna pe fuga ielele.

In judetul Olt, luni, in a doua zi de Rusalii, se duc calusarii la casa bolnavilor din sat. Persoana suferinda este scoasa din casa si asezata cu fata in sus, cu capul spre miazazi sau rasarit. Se aseaza langa ea steagul si o oala de pamant cu apa, de care se leaga o ata rosie si un pui mic de gaina. Daca, dupa executarea tuturor melodiilor, bolnavul incepe sa tremure, e semn ca e luat din calus. Atunci stabilesc o zi in care vor veni sa-l scoale din calus. Ei repeta jocul potrivit de trei ori, iar atunci este prins si bolnavul in joc. In acest moment vataful ia oala de lut si o arunca in sus. Cand cade, oala se sparge si puiul ramane mort. Daca bolnavul are noroc sa se scoale, sar cateva picaturi de apa pe el, iar atunci el se va ridica si fuge dupa calusari jucand. Daca nu are noroc sa se scoale, nu-l atinge nicio picatura de apa, inseamna ca e ursit sa moara, nu-l atinge nicio picatura de apa, inseamna ca e ursit sa moara.

Rusaliile sau Ielele sunt cunoscute drept ursitoare ale copiilor si prezicatoare
ale mortii oamenilor. Ca mijloace de protectie fata de aceste fiinte nepamantene, oamenii obisnuiau sa isi decoreze casele cu leustean, usturoi, crengute de tei sau sa le imbuneze prin pomeni in ziua “Mosilor de vara”.

Mosii de vara, tinuti in sambata Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor.

In ajunul Rusaliilor, in ziua de Mosi, credinta populara ne dezvaluie cateva obiceiuri, traditii, superstitii, ritualuri:

Daca ploua va fi an manos.

Se tine post pana la amiaza, apoi se lucreaza, dar nu se toarce, nu se matura, nu se da gunoiul afara.

Se ung usile si ferestrele cu usturoi si leustean ca aparare de duhuri.

Se dau de pomana pentru morti, placinte, pasat de porumb, lapte, ceapa, usturoi verde, cirese, apa, in vase noi, impodobite cu flori.

Se impodobesc usile si casele cu crengi de tei, care vor fi bune de leac.
Se duc crengute cu frunze de tei la biserica.

In Duminica Mare a Rusaliilor (Pogorarea Sfantului Duh, Rusaliile, Ziua Teilor, Cinci Zecime) avem alte repere si alte obiceiuri, traditii, datini, superstitii, ritualuri:

Daca este timp frumos va fi vara frumoasa.

Femeile poarta pelin si beau vin cu pelin pentru a fi voinice si sanatoase.

In ziua de Rusalii, oamenii purtau pelin in san sau la brau, perntru a fi aparati fata de iele.

La biserica se ingenuncheaza pe iarba si frunze de tei care apoi se folosesc la indepartarea relelor.

De acum se poate dormi afara.

La sate, in special, se pastreaza traditia ca in aceasta zi sa se duca la biserica pentru sfintire crengi de tei si nuc, acestea simbolazand limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, care s-a pogorat peste Sfintii Apostoli. Aceste crengute se agata apoi la streasina caselor sau la icoane. Se spune ca acestea te vor apara de cele rele, acestea capatand puteri miraculoase pentru vindecarea celor care sufera de surzenie. Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii.

Preotii si satenii ies pe camp in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.

In unele regiuni, oamenii poarta la san ori la brau 3 fire de usturoi, iar in alte regiuni oamenii obisnuiesc sa poarte usturoi la ureche sau chiar in palarie.

Daca vrei sa nu fii luat de Rusalii, in aceasta duminica (Duminica Mare) nu este bine sa te certi cu nimeni.

In unele regiuni folclorice, precum cea de pe valea Gurghiului, din judetul Mures, exista in fiecare an, dupa Rusalii, traditia “udatului nevestelor”. Conform credintei populare, femeile care erau udate din plin deveneau mai frumoase si mai sanatoase.

In Bihor, se obisnuia sa se aduca la biserica oale si diferite vase ce urmau a fi folosite
pentru a se face mancare in restul anului, in care se punea faina si sare amestecate cu furaje. Animalele care se infruptau din aceasta mancare sfintita de preot erau aparate fata de vraji si spirite rele. Din faina binecuvantata la biserica se facea paine pe vatra, indicata
pentru femeile care isi doreau sa ramana insarcinate sau pentru cele gravide, cele din urma fiind astfel sigure ca vor da nastere unor copii sanatosi si frumosi.

Un obicei unic in tara de Rusalii se tine in satul Batin din judetul Cluj. Aici se organizeaza “impanatul boului”, eveniment care consta intr-o procesiune care se desfasoara pe ulitele satului, personajul principal fiind un bou impodobit cu ghirlande de flori. In fata parohiei, preotul satului il sfinteste, dupa care da de baut participantilor. Boul este, la un moment dat, eliberat si, conform traditiei, o fecioara “il stapaneste”, apoi face de 3 ori cu el ocolul unei mese, in incurajarile asistentei. Potrivit datinii, fata se va marita in mai putin de un an.

In Banat, se credea ca de la Joia Mare si pana la “Rusitori” (a saptea sau a noua zi dupa Rusalii) cerul, raiul si iadul sunt deschise, astfel incat sufletele sa poata veni acasa si sa petreaca in familie.

Cine indrazneasca sa munceasca la camp in zilele de Rusalii, este pedepsit de catre Iele cu amorteala, amuteala, strambarea gurii, ologeala, dambla ori luat de vant.

Pentru a fi feriti contra deochiului, copiilor li se atarna la gat usturoi de la Rusalii.

In Valcea, usturoiul de la Rusalii se punea la ferestre, pentru a feri casele de duhuri rele. Usturoiul si pelinul de la Rusalii se tinea in casa un an incheiat, ca protectie fata de duhurile necurate si de felurite vraji.

Portile curtilor si casele se impodobeau cu frunze de nuc, tei sau cu flori.

In duminica de Rusalii nu este recomandat sa te cocoti in copaci sau in locuri inalte si nu este bine sa calatoresti departe de casa. Astfel, se zicea ca nu e bine sa te urci pe varfurile dealurilor, pentru a nu fi pocit de catre Iele.

In a doua zi de Rusalii, se obisnuia ca preotul impreuna cu satenii sa mearga pe camp, in scopul sfintirii apei si a stropirii pamantului, in asa fel incat acesta sa fie ferit de grindina.
Rusaliile sunt cele din urma zile in care gospodinele mai pot face pasca. Pana la viitorul Paste, acest lucru este oprit.

Vreme de noua saptamani dupa Rusalii nu se culeg ierburi de leac.

De Rusalii se dau de pomana vase de lut sau de portelan, cani, strachini si vase de lemn (cofe, cofaiele), impodobite cu flori si umplute cu lapte, vin sau apa.