Domnitorul Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza sau Alexandru Ioan I  (n. 20 martie 1820, Barlad, Moldova, astazi in Romania – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite si al statului national Romania.

Nascut in Barlad, Cuza a apartinut clasei traditionale de boieri din Moldova, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza (care a fost, de asemenea, un proprietar de pamant in judetul Falciu) si al Sultanei (sau Soltana), membra a familiei Cozadini de origini fanariote. Alexandru primeste o educatie europeana, devenind ofiter in armata moldoveneasca si ajungand la rangul de colonel. S-a casatorit cu Elena Rosetti in 1844.

A participat la miscarea revolutionara de la 1848 din Moldova si la procesul de Unire a Principatelor.

Desi nu foarte lunga (1859 - 1866) domnia sa a schimbat din temelii arhaicul sistem politic din Tarile Romane, printre marile sale infaptuiri numarandu-se:

§         secularizarea averilor manastiresti;

§         nationalizarea postei si telegrafului;                               

§         desfiintarea iobagiei;

§         reforma agrara;

§         o noua lege electorala;

§         un nou sistem de taxare;

§         reforma invatamantului (infiintarea Universitatii Bucuresti, infiintarea Scolii de Arte frumoase si a Scolii de medicina veterinara).

Devenit domnitor, Cuza a depus eforturi pentru recunoasterea unirii de catre puterea suzerana si puterile garante.  In 1861, cu ajutorul unionistilor din cele doua tari, Cuza a unificat Parlamentul si Guvernul, realizand unirea politica. Unitatea constitutionala si administrativa s-a realizat in ianuarie 1862, cand Moldova si Tara Romaneasca au format un stat unitar, adoptand oficial, in 1862, numele de Romania. Bucuresti a devenit capitala Romaniei.   

Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost puse bazele statului unitar roman modern. In domeniile economic, social-politic, cultural, administrativ si militar s-au adus imbunatatiri si innoiri, conforme cu cerintele epocii moderne.

Alexandru Ioan I si colaboratorul sau cel mai apropiat, Mihail Kogalniceanu (ministru si prim-ministru al Romaniei), initiaza importante reforme interne:

§         secularizarea averilor manastiresti (1863);

§         reforma agrara (1864);

§         reforma invatamantului (1864).

Prin Legea rurala din 14/26 august 1864, peste 400.000 de familii de tarani au fost improprietarite cu loturi de teren agricol, iar aproape alti 60.000 de sateni au primit locuri de casa si de gradina.

Reforma agrara a fost una din cele mai insemnate evenimente ale istoriei Romaniei din secolul al XIX-lea.

A fost reformata si organizata armata. S-a introdus invatamantul primar obligatoriu in toata tara, s-a organizat trecerea treptata la grafia latina, s-au pus baze trainice pentru dezvoltarea de mai departe a culturii si artelor.

Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost puse bazele statului unitar roman modern. In domeniile economic, social-politic, cultural, administrativ si militar s-au adus imbunatatiri si innoiri, conforme cu cerintele epocii moderne.

Alexandru Ioan Cuza a fost obligat sa abdice in anul 1866 de catre o larga coalitie a partidelor vremii, ramasa in istorie sub numele de “Monstruoasa Coalitie”.

A trait in exil timp de sapte ani, in specia la Paris, Viena si Wiesbaden. Dupa plecarea din tara, legaturile de prietenie ale domnitorului cu Costache Negri, Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu au ramas aceleasi.  Acestia l-au vizitat de mai multe ori si l-au sustinut material si moral. A murit la Heidelberg, in Germania, in ziua de 15 mai 1873.

A fost inmormantat la Biserica Domneasca de langa Palatul de la Ruginoasa, conform dorintei sale. Dupa al doilea razboi mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iasi.

In fata mormantului, Mihail Kogalniceanu spunea:

„Vesnica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre si ale fiilor nostri si cat va avea tara aceasta o istorie ... cea mai frumoasa pagina va fi aceea a lui Alexandru Ioan I".

In istoria noastra nationala, Alexandru Ioan Cuza reprezinta o personalitate incontestabila. In perioada cat el s-a aflat la carma tarii, au avut loc transformari structurale ce au deschis drumul spre dezvoltarea statului roman. Cuza a manifestat competenta si patriotism, a condus cu demnitate si dezinteres avand asigurat un loc statornic in memoria poporului nostru.