|
|
Evolutia starilor sufletesti in poezia lacul de Mihai Eminescu |
Scris de mihaiela lazar
|
Sâmbătă, 08 Februarie 2014 19:52 |
EVOLUŢIA STĂRILOR SUFLETEŞTI
ÎN POEZIA “LACUL” DE MIHAI EMINESCU
Prof. Andreea Burlacu,
Liceul Teoretic “Aurel Vlaicu” Breaza
Titlul poeziei prezintă lacul ca pe un martor, dar şi participant activ la idila ce urmează să aibă loc sub lumina lunii. Analiza stilistică a modurilor şi timpurilor verbale folosite de Eminescu a dus la concluzia că poezia are un caracter circular în ceea ce priveşte stările sufleteşti pe care le trăieşte eul liric în aşteptarea iubitei: Timpul prezent relevă certitudinea şi cumva complicitatea codrului ca ajutor pentru împlinirea iubirii, apoi conjunctivul prezent relevă speranţa şi dorinţa arzătoare ca iubita să vină,după care revine prezentul, de data aceasta cu certitudinea amară că iubirea nu are nicio şansă să se împlinească.
Poezia “Lacul” apare pentru prima dată la 1 septembrie 1876 în revista “Convorbiri literare din Iaşi, revistă editată sub egida societăţii “Junimea”.
Titlul poeziei prezintă lacul ca un cadru ideal pentru o posibilă idilă, dar şi ca un “personaj”,o ipostază a eului liric, ce îi potenţează stările sufltteşti.
Prima strofă descrie” lacul codrilor albastru”. În toate poeziile eminesciene, lacul şi codrul sunt nedespărţiţi,făcând parte dintr-un peisaj natural aproape ideal,în orice caz, un ambient care predispune la visare şi la iubire. Verbele la timpul prezent arată atât o acţiune care se desfăţoară în momentul vorbirii, cât şi una cu caracter permanent. Avem senzaţia că nuferii galbeni încarcă lacul mereu cu farmec, cu frumuseţe şi cu viaţă.
Ultimele două versuri ale primei strofe produc o ruptură,un declic în calmul static al lacului.Verbul la gerunziu “tresărind” surprinde o acţiune în desfăşurare,un proces,o stare durativă. Din punct de vedere stilistic, tresărirea este asociată cu mişcările involuntare, spontane, cauzate de o emoţie puternică. Se pare aşadar că primul care simte fiorul iubirii este lacul, care împrumută şi bărcii pe care o “cutremură,” din emoţia sa.
Cromatica primei strofe este foarte vie.:lacul este albastru, nuferii sunt galbeni, iar cercurile făcute de rotirea bărcii în apa liniştită sunt albe. Simbol al perfecţiunii, al creaţiei divine unice, cercul mai poate fi asociat şi cu dragostea ideală, iubirea necondiţionată între două fiinţe predestinate a fi Perechea Ideală
La începutul strofei a doua eul liric îşi face simţită prezenţa în mod direct: ”Şi eu trec de-a lung de maluri”. Avem sentimental că îndrăgostitul ia pulsul lacului pentru a vedea dacă acesta este pregătit să susţină şi să intensifice iubirea la care urmează să fie martor. Eul liric nu este liniştit însă, fiind într-o permanentă căutare, încordare.El ascultă zgomotele naturii şi aşteaptă venirea iubitei dintre trestii. Scrierea pronumelui “ea” cu litere cursive nu este întâmplătoare, putînd avea două semnificaţii, în opinia mea:pe de o parte, eul liric este conştient de unicitatea fiinţei iubite, care putea, numai ea, să apară şi să spulbere aşteptarea încordată a partenerului. Pe de altă parte, scrierea deosebită a pronumelui amintit ar putea avea legătură cu faptul că ea este fiinţa iubită văzută generic, o întrupare a Femeii pe care orice îndrăgostit ar aştepta-o. Deşi întîlnirea celor doi este planificată şi aşteptată de eul liric, verbul “a răsări” dă o aură misterioasă acestei veniri,văzută ca o apariţie bruscă, neaşteptată.
De la jumătatea strofei a doua până la ultima strofă, verbele sunt la conjunctiv present,timp ce exprimă o acţiune posibilă,realizabilă, dar care nu se ştie dacă va fi dusă la bun sfârşit. Exact acum începe scenariul idilei aşa cum şi-l imaginează eul liric :ea ar trebui să răsară dintre trestii, surprinzându-l şi să-i “cadă lin pe piept”. Se anunţă astfel o idilă liniştită, caldă, în care iubitul joacă şi un rol protector pentru femeia care se cuibăreşte încet la pieptul lui.
Strofa a treia poate fi şi ea împărţită în jumătate, având în vedere acţiunile pe care urmează să le facă cei doi îndrăgostiţi. Verbul “să sărim” ne duce cu gândul la un cuplu sprinten, plin de viaţă, care intră oarecum într-un spaţiu sacru,privilegiat-luntrea mică,i nstrument pentru călătoria erotică pe lac. În accord cu starea de fericire a cuplului regăsit, natura îi îngână cu “glas de ape”. Personificarea mai sus amintită scoate în evidenţă armonia totală dintre starea de fericire a cuplului şi bucuria naturii, care pare fericită să găzduiască şi să încurajeze o iubire curată, benefică.
Insistenţa cu care poetul foloseşte verbul “să scap” referindu-se la lopeţi şi la cârmă scoate în evidenţă senzaţia programată de abandonare, de uitare de sine. Eul liric este în stare să-şi abandoneze cârma propriei vieţi cotidiene pentru a se dedica iubirii
Senzaţia de abandonare de sine este accentuată şi de folosirea verbului “să plutim”, care implică deplasarea întâmplătoare într-o direcţie voit necunoscută. Cel care predispune la plutire şi la abandonarea de sine a cuplului este farmecul “blândei lune”, sub lumina căreia cuplul se poate lăsa în voia sorţii fără a întâmpina vreun pericol. Aliteraţia şi inversiunea “lumina blândei lune” dau versului caracter sinestezic:pe de o parte, aliteraţia îmi dă senzaţia de curgere continuă datorită folosirii consoanei lichide “l”. E ca şi cum luna ar începe să coboare de pe cer şi să curgă încet, dar constant, peste apa lacului. Pe de altă parte,epitetul personificator “blândei lune” scoate în evidenţă caractterul protector la lunii, care pare a fi o mamă pentru cei doi îndrăgostiţi..
În versul al treilea apare un alt element al naturii care îmbogăţeşte peisajul cu frumuseţe şi o trezeşte parcă din letargia care-c cuprinsese. Este vorba de vântul care foşneşte lin în trestii. Deşi verbul “foşnească”pare a avea o sonoritate supărătoare din cauza dispunerii consoanelor “f”, ”ş”şi s”, el nu strică totuşi armonia peisajului, deoarece ar trebui să foşnească “lin”. Asonanţa din ultimul vers accentuează senzaţia de armonie a peisajului descris.Apa care ar trebui să sune pare a fi atât unduioasă, cât şi duioasă, ceea ce amplifică senzaţia de mediu protector, spaţiu sacru în care iubirea este ferită de orice piedică.
Ultma strofă schimbă registrul poeziei. Revenirea la timpul present al verbeloe,asociată cu propoziţia negativă “Dar nu vine” urmată de punctele de suspensie sugerează o trezire a eului liric la o realitate dacă nu crudă,măcar amară.Iubita nu vine,aşa că întâlnirea atât de minuţios planificată rămâne doar un vis neîmplinit al eului liric, un îndrăgostit fără speranţă. Locuţiunea dverbială “în zadar”, ca şi verbele “suspin şi sufăr”, care sunt dispuse în mod gradat, sugerează tristeţea şi amărăciunea eului liric la gândul că toate planurile sale de împlinire în iubire rămân doar un vis frumos, imposibil de transformat în realitate.
Din natura atât de minunat personificată nu a mai rămas decât “lacul cel albastru încărcat cu flori de nufăr. Dispariţia farmecului deosebit al lacului poate avea două cauze: pe de o parte natura, care a împrumutat din starea de beatitudine a eului liric, preia acum din dezamăgirea acestuia şi simte că nu mai are pentru cine să-şi arate frumuseţea. Pe de altă parte, eul liric este atât de dezamăgit, încât nu mai are ochi să vadă farmecul lacului.Acesta,care i-a fost prieten, complice, protector, a rămas în ochii eului luric un simplu lac albastru plin de flori de nufăr.
Din punct de vedere compoziţional se poate observa în poezia “Lacul” o anumită simetrie a dispunerii timpurilor verbale. În prima strofă, în jumătate din a doua şi în ultima verbele sunt la timpul prezent, sugerând mai întâi neliniştea şi aşteptarea permanentă,apoi dezamăgirea tot mai accentuată.pe care le trăieşte eul liric în planul real anterior şi.respectiv posterior aşteptării iubitei. În cele două strofe şi jumătate dedicate imaginării idilei,verbele sunt la conjunctiv perfect, sugerând o posibilă realizare a acţiunilor pe care le descriu. Este lumea paradisiacă în care eul liric visează să se abandoneze împreună cu iubita în numele Dragostei. Cu cât însă visul este mai frumos, cu atât trezirea este mai brutală şi senzaţia de singurătate mai cruntă.
Scrisă în perioada în care iubirea şi natura erau două teme îngemănate ale poeziei eminesciene, poezia “Lacul” poate fi considerată, cred, un fel de artă poetică pentru creaţia erotică eminesciană. La Eminescu, dragostea presupune aşteptare încordată, abandonare într-un vis măreţ în mijlocul unei atmosfere de basm, şi dezamăgirea neîmplinirii acestuia. Concluzia o trage tot Eminescu, care consideră geniul “o nefericire
Bibliografie
1. Crişan,Alexandru, Dobra, Sofia, Sâmihăian, Florentina, ”Limba română. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas ,Bucureşti, 2009
2. Chevalier, Jea,,Gheerbrant, Alain, ”Dicţionar de simboluri: Vol. I”, Editura Artemis, Bucureşti, 1993.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Ultima actualizare în Duminică, 09 Februarie 2014 20:30 |
|
GLANDA PINEALĂ ȘI ’’AL TREILEA OCHI’’. SECRETE ALE OMENIRII
Prof. Arjoca Mihaela
Maria Colegiul tehnic ‘’Ion Mincu” Timișoara
Rezumat: Glanda pineală reprezintă încă o necunoscută pentru... Read more
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
Capitolul I
Dispoziţii generale
Art. 1. Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare... Read more
POLITICI EDUCAŢIONALE DE INTEGRARE EUROPEANĂ
DIMENSIUNEA DE GEN ÎN EDUCAŢIE
Profesor Maria Ionaş
Şcoala Gimnazială Poplaca, Sibiu
Politicile educaţionale pentru integrare europeană vizează şi problema dimensiunii de gen în educaţie, sintagmă destul de puţin... Read more
TRADIŢII ŞI OBIŞNUINŢE NUTRIŢIONALE
Maistru instructor Zuleam Eugenuia
C.N.E. “Gh. Chiţu” Craiova, judeţul Dolj
Bucătăria românească este apreciată astăzi ca una din cele mai bogate bucătării, atât pentru varietatea preparatelor cât mai ales... Read more
4. Amfetamine
Amfetaminele: aceste substanţe simpatomimetice sunt derivaţi ai adrenalinei (epinefrinei) la care predomină efectele excitatoare centrale. De aceea sunt numite şi "amine de trezire" sau "amine tonifiante".
Preparate înregistrate de... Read more
Campionatele sportive nationale scolare 2015
Vezi „Campionatele nationale scolare” - 2015, calendarul competitiilor sportive organizate pentru elevii-sportivi legitimati la unitatile de invatamant cu program sportiv integrat si suplimentar - etapele nationale,... Read more
LEGĂTURA DINTRE MATEMATICĂ ŞI PRACTICĂ
Profesor Ene Steluţa
Şcoala Miron Costin, Galaţi
Cei care afirmă că matematica este o abstracţiune fără legătură cu practica sunt în mod cert victimile unei neînţelegeri de termeni... Read more
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ
dr. Ştefan Lucian MUREŞANU
Motto: Veacul m-a făcut / Atât de cult, / Încât mă uit / Peste oameni. / Am învăţat atâtea / În timpul... Read more
ANEXA Nr. 10
la metodologie
PROBA PRACTICA
din cadrul concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate la clasele/grupele/unitatile de invatamant care scolarizeaza elevi cu deficiente de auz
Proba practica consta in:…
FUNCŢIILE COMUNICĂRII ŞI ZICEREA POPULARĂ
Prof. Bentz Teodora
Col. Nat. “Al. I. Cuza “, Focşani
Fiecare dintre categoriile folclorice cheamă la viaţă un anumit sistem de expresie şi o anumită parte a limbajului colectiv…
ROLUL COMUNICÃRII ÎN PROCESUL DE ÎNVÃŢÃMÂNT
Institutor Anton Simona Marinela
Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Vorniceni, Judetul Botosani
Schimbarea conceptiei comunicative promovatã în scoalã pune în mod acut problema educãrii cu si…
ÎNVĂȚAREA ÎN ORA DE FILOSOFIE
Prof. Ioana-Maria Judele
Colegiul de Știinte ale Naturii « Emil Racoviță » Brașov
Articolul analizează învăţarea şcolară din…
Programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!" 2013
Programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” apare ca şi ANEXA la ordinul MECTS nr. 5635/31.08.2012 privind structura anului… RELAȚIA DINTRE COGNIȚIILE IRAȚIONALE ALE COPIILOR
CU ADHD ȘI CELE ALE PĂRINȚILOR ACESTORA
Prof. Obancea Maria,
CJRAE-Școala ”Liviu Rebreanu”, Cluj-Napoca
Abstract: Cel mai important lucru pentru o evoluție cât mai sănătoasă…
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE
dr. Ştefan Lucian MUREŞANU
Motto: Dragobete blând şi darnic, / Se-nfăşoară ca năvalnic, / Patimi vechi le reaprinde, / Dragostea în plasă prinde. (Viorica Pop)
Cuvinte…
STILISTICA ŞI PROBLEMATICA STILULUI
Profesor Andra Elena Diaconu
Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea
Prin analogie cu dihotomia langue – parole a lui Ferdinand de Saussure, discipolul acestuia, Charles Bally, dezvoltă distincţia… IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM PERSONALIZAT
DE RECUPERARE A RĂMÂNERII ÎN URMĂ LA ÎNVĂȚĂTURĂ
Prof. înv. preșcolar Ciolan Laura Elena
G. P. P. “Sfântul Nicolae” Câmpulung, Argeș
Rezumat
Acest articol conține un studiu de caz al…
|
|