Franz Kafka citate celebre

Aceia care pastreaza capacitatea de a aduna frumusetea nu vor imbatrani niciodata.

Adevaratul motiv al temerilor mele - nu exista ceva mai cumplit de spus si nici de auzit - este ca nu te voi putea poseda niciodata.

Atata timp cat nu incetezi sa urci, treptele nu se vor termina; sub pasii tai care urca, ele se vor inmulti la nesfarsit.

Cei care stiu sa vada, vad pretutindeni semnele unei atotputernice Intelepciuni.

Dezordinea, cand nu esti inzestrat decat cu mici talente, e tot ce poate fi mai rau.

E sigur ca Duminica nu-mi poate aduce niciodata mai multe foloase decat ziua de lucru, pentru ca prin orarul ei special imi rastoarna toate obiceiurile si am nevoie de excedentul de timp liber ca sa ma instalez, de bine, de rau, in aceasta zi deosebita.

Florile pe care le-ai primit ma fac sa sufar mult. De atata suferinta nici nu pot macar descifra despre ce flori era vorba. Si ele se afla acum in camera ta. Daca as fi intr-adevar dulapul, m-as muta, asa, deodata, ziua in amiaza mare, din camera ta. Cel putin pana cand florile s-ar ofili as ramane in antecamera. Nu, nu-i frumos. Si uite cat de departe s-a ajuns cu toate si totusi am clanta usii tale atat de aproape dinainte ochilor precum calimara mea.

Niciodata nu gandesc ceea ce ar trebui sa gandesc, nu spun ceea ce gandesc si nu scriu ceea ce spun si tot asa, pana in adancurile beznei.

Nu pierdeti timpul cautand obstacole; s-ar putea sa nu existe.

Nu trebuie sa parasesti camera. Este suficient sa ramai asezat la masa si sa asculti. Nu trebuie nici macar sa asculti; este suficient sa astepti. Nu trebuie nici macar sa astepti; este suficient sa inveti sa ramai linistit, si impacat, si solitar, iar lumea ti se va oferi singura si de bunavoie. Ea nu are de ales: se va revela singura, in extaz, la picioarele tale.

Orice fiinta, cat de neinsemnata ar fi, constituie centrul unui cerc trasat in jurul ei.

Preotii si ritualurile sunt doar carje pentru viata infirma a sufletului.

Sunt doua pacate principale din care toate celelalte pacate se nasc: nerabdarea si lenea.

Tocul este grafitul seismografic al inimii. El poate inregistra cutremurul de pamant, dar nicidecum nu-l poate prezice.

Tot ce nu vizeaza esentialul imi este indiferent. Fericirea n-as putea-o atinge decat daca as reusi sa ridic lumea ca s-o fac sa intre in adevar, pur, imuabil.

Traiesc, iar acest lucru imi este cat se poate de clar.