Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Greseli frecvente si corectarea lor la nivel morfosintactic
Scris de administrator   
Sâmbătă, 08 Mai 2021 00:00

GREŞELI FRECVENTE ȘI CORECTAREA LOR

LA NIVEL MORFOSINTACTIC

Prof. Gramnea Mimi

Colegiul Național „Emil Racoviță”

Printre greşelile frecvente făcute de elevii de gimnaziu în corelarea funcțiilor cu anumite cazuri morfologice, amintim:

1. Distincţia nominativ/acuzativ şi genitiv/dativ constituie dificultăţi mai ales pentru elevii de clasa a VI-a și a VII-a, deoarece substantivele au aceeaşi formă în fiecare din cele două clase:

a. Elevii au organizat o excursie.(nominativ)

b. Am fost cu elevii în excursie.(acuzativ)

c. Elevului i-am dat vestea.(dativ)

d. Cartea elevului e nouă.(genitiv)

Datorită acestei identităţi formale, numite omonimie cazuală, deosebirea dintre cazuri se realizează în cea mai mare parte prin alte mijloace: (a) articolul hotărât; (b) articolul nehotărât; (c) adjectivele pronominale antepuse substantivului.

Articolul şi adjectivele pronominale proclitice pot servi la deosebirea N-Ac / G-D, deoarece ele au întotdeauna forme cazuale distincte prin desinenţe pentru cele două perechi de cazuri:

a. studentului, studentei, studenţilor, studentelor- G-D articulat enclitic

b. studentul, studenta, studenţii, studentele- N-Ac articulat enclitic

Deci, formele de G-D se opun formelor de N-Ac, indiferent dacă acestea din urmă sunt sau nu articulate.

2. Elevii au probleme, de asemenea, în analiza corectă a substantivului, când acesta este precedat de un adjectiv propriu-zis, caz în care se articulează adjectivul. De exemplu : Silitorului elev i-am dat un premiu.(faţă de Elevului silitor i-am dat un premiu).

Profesorul trebuie să accentueze astfel, mai ales, în clasa a VI-a, faptul că articolul substantivului este preluat de adjectiv, dar fiecare parte de vorbire îşi păstrează valoarea morfologică. Ajectivul articulat devine substantiv doar când apare singur. (Harnicul a reuşit.)

3. În redactarea unor texte orale sau scrise, unii elevi atât de gimnaziu greşesc frecvent în realizarea acordului adjectivului pronominal demonstrativ cu substantivul pe care îl determină. De exemplu, mulţi vorbitori nativi preferă varianta: Mama băiatului acesta în loc de Mama băiatului acestuia.

4. Identificarea cazului acuzativ este dificilă pentru elevii de clasa a VI-a, atunci când substantivele apar fără prepoziţii:

a. Din cer cad fulgi mari.(nominativ)

b. Am desenat fulgi mari.(acuzativ)

5. Substantivele în cazul vocativ pot fi uneori dificil de identificat, chiar şi de elevii din clasele a VII-a şi a VIII-a, atunci când nu apar cu desinenţele proprii –e (copile!) şi –o (Mario!) sau când nu sunt urmate de semnul exclamării: De exemplu, în enunțul Bine-ai veni, An nou…(Ion Minulescu), elevii au avut de explicat, în cadrul unui examen, folosirea virgulei, iar mulţi dintre ei nu au sesizat prezenţa unui substantiv propriu în acest caz.

6. Mulţi elevii de gimnaziu, indiferent de nivel, fac greşeli de identificare la nivel primar a funcţiei de atribut şi de complement/circumstanțial, deoarece nu au asimilat foarte bine regenţii acestora :

I. ATRIBUTUL

a. Floarea de pe masă este roşie. (regentul este un substantiv)

b. Aceea de pe masă este roşie. (regentul este un pronume)

c. A doua de pe masă este roşie. (regentul este un numeral cu valoare pronominală)

II. COMPLEMENTUL/CIRCUMSTANȚIALUL

a. Merg la mare. (regentul este un verb predicativ)

b. Învaţă destul de mult. (regentul este un adverb)

c. Sacul plin cu nuci este greu. (regentul este un adjectiv)

d. Hai la mine! (regentul este o interjecţie)

7. Aspectul de verb copulativ este greu de asimilat mai ales în clasa a VI-a şi de aceea, unii elevi nu fac distincţia între un nume predicativ şi un complement direct, mai ales dacă întrebarea este ce este el?

De exemplu : El este elev. (ce este el?- nume predicativ)

8. Asimilarea defectuoasă a formelor neaccentuate ale pronumelor personale generează probleme de ortografiere, mai ales în cazul ortogramelor, ca în exemplele:

a. El ne-a învăţat multe lucruri./Nea Marin e amabil.

b. Nu-l cunosc pe Paul./Rezultatul a fost nul.

c. L-a văzut pe Ion./La anul voi învăţa mai bine.

9. Distincţia complement indirect/ complement posesiv exprimat prin pronume reflexiv este dificilă pentru unii elevi, deoarece aceştia nu sesizează ideea de posesia pe care o conţine reflexivul :

a. Şi-a cumpărat pantofi pentru banchet. (cui şi-a cumpărat?- complement indirect)

b. Şi-a curăţat pantofii. (ai cui pantofi?- complement posesiv)

10. Confuzia pronumelui personal cu adjectivul pronominal posesiv duce la greşeli în analiza completă:

a. Vecinii lor sunt drăguţi. (pronume personal, persoana a III-a, numărul plural, genul masculin, cazul genitiv, funcţie sintactică de atribut pronominal gentival)

b. Vecinii săi au plecat. (adjectiv pronominal posesiv, persoana I, se acordă în gen, număr şi caz cu numele obiectului posedat : masculin, singular, nominativ, funcţie sintactică de atribut adjectival)

11. Confuzia dintre subiect şi complement direct, apare mai ales atunci când în propoziţie se întâlnesc două substantive articulate hotărât. De exemplu: Bucuria de a trăi o dă contrastul, jocul de umbră şi lumină, de linie dreaptă şi frântă, bucurie care se afirmă strident, ca un triumf peste durerea învinsă (M. Ralea).

Substantivul contrastul, fiind la nominativ, are funcţie de subiect, iar substantivul bucuria este complement direct, deoarece este în acuzativ. Dacă în plan formal, nu există nici o deosebire între aceste cazuri gramaticale, există însă criterii sigure pe baza cărora am putea deosebi subiectul de complementul direct. E vorba de posibilitatea sau imposibilitatea dublării (reluării sau anticipării) cuvântului ce ne interesează prin forma atonă a pronumelui personal în acuzativ. Posibilitatea reluării ne demonstrează că acest cuvânt e la acuzativ şi are funcţie de complement direct.

În exemplul Bucuria de a trăi o dă contrastul, jocul de umbră... forma atonă în acuzativ o, a pronumelui personal feminin ea, reia cuvântul bucuria, care este de asemenea de genul feminin, contrastul fiind un substantiv neutru.

Ultima actualizare în Marţi, 22 Martie 2022 18:09
 

Revista cu ISSN

Obiectivele si sarcinile activitatilor m…

OBIECTIVELE ŞI SARCINILE ACTIVITĂŢILOR MATEMATICE DIN GRĂDINIŢA DE COPII   Profesor învăţământ primar Marşeu Rodica Lavinia Şcoala cu clasele I – VIII Dudeştii Noi, Judeţul Timiş             Activităţile cu conţinut matematic din grădiniţa de...

Read more

Ghid de evaluare a activitatii didactice

Ghid de evaluare a activităţii didactice I. PLANIFICARE – PROIECTARE 1. Modul de întocmire a planificărilor: - structura - esalonarea adecvată a materiei pe întregul an - concordanţa cu cerinţele programelor - integrarea în...

Read more

Igiena aparatului reproducator

Igiena aparatului reproducator

IGIENA APARATULUI REPRODUCĂTOR   Prof. Camelia Veronica Cosma Liceul de Artă „Ioan Sima”, Zalău   SEXUALITATEA UMANĂ Sexualitatea umană este un concept care implică mai multe aspecte, aşa cum rezultă din imaginea de mai jos, unde...

Read more

Proiecte educative interne

PROIECTE EDUCATIVE INTERNE INFORMARE SINTETICĂ    1. DIFERENŢIERI TERMINOLOGICE Proiect educativ intern = orice proiect/activitate în domeniul nonformal (extracurricular, extraşcolar), iniţiat şi desfăşurat de către unitatea de învăţământ şi care să vizeze una sau...

Read more

Cautarea identitatii in media

CĂUTAREA IDENTITĂŢII ÎN MEDIA                                                                                               Mureşan - Chira Gabriel   Prof. Educator CRDEII, Cluj - Napoca   Asaltul informaţional este o realitate întâlnită la tot pasul. Ne punem întrebarea firească - cum ne protejăm...

Read more

Formarea comportamentului ecologic

FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC AL MICILOR ŞCOLARI Inst. Oprea Gianina Livia Şcoala Generală ,,Mircea Sântimbreanu”, Brad, jud. Hunedoara     ,,Totul a iesit bun din mâinile naturii, pentru a degenera în mâinile omului” scria J.J....

Read more

Aspecte metodice ale predarii istoriei i…

ASPECTE METODICE ALE PREDĂRII ISTORIEI ÎN CICLUL PRIMAR Radu Emilia Rodica, învăţător Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 19 „Avram Iancu”  Timişoara „Puneţi copiii în faţa monumentelor în care este...

Read more

Junimea si criticismul junimist

JUNIMEA ŞI CRITICISMUL JUNIMIST   Prof. Gabriela Ionescu Colegiul Tehnic Nr.2, Târgu-Jiu   Rezumat: Societatea Junimea a fost cea mai importantă grupare ide­ologică şi culturală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, având rolul...

Read more