Lagarele de la Auschwitz-Birkenau

Se stie ca nazistii si-au ascuns foarte bine intentiile si crimele. Cei mai multi dintre deportati nici nu banuiau ca au ajuns intr-un loc de unde nu vor mai pleca niciodata. De exemplu, cei adusi din Europa de Vest erau urcati in trenuri de persoane, chiar pusi sa isi cumpere bilet, fara sa fie avertizati ce avea sa urmeze la capatul liniei din Birkenau. La Auschwitz I, pe poarta de intrare, erau inscrise urmatoarele cuvinte: ”Munca te elibereaza”.

Alte tabere de concentrare infiintate in afara Germaniei erau folosite ca puncte de lucru sau pentru „experimentele” medicilor nazisti.

Printre obiectivele de vizitat se numara si locul unde se facea selectia prizonierilor. O parte din noii veniti, cei care nu erau apti de munca, erau sortiti din start exterminarii, ceilalti fiind triaiti pentru diferite activitati pe care erau obligati sa le presteze in folosul armatei germane.

Cele trei lagare principale au fost:

Auschwitz I – lagarul initial de concentrare, folosit ca centru administrativ pentru tot complexul. Aici au fost exterminati circa 70.000 de oameni, majoi=ritatea prizonieri de razboi polonezi si sovietici.

Auschwitz II (Birkenau) – lagarul de exterminare unde au fost ucisi cel putin 1.1 milioane de evrei, 75.000 de polonezi si aproximativ 19.000 de tigani;

Auschwitz III (Monowitz) – lagar de munca, de exploatarea prizonierilor beneficiind uzina Buna-Werke ce apartinea concernului IG Farben.

O prima selectie se facea pe rampa de la Birkenau, unde se opreau garniturile de tren sosite din intreaga Europa. Cei ce treceau de aceasta etapa erau separati si trimisi in arii special amenajate, unde eerau splati, deparazitati si li se dadea tinuta specifica lagarului. Apoi, prizonierii erau orientati spre cladirile destinate fiecaruia, existand sectoare diferite pentru femei, barbati etc. Rudele erau despartite definitiv, multe dintre mame vazandu-si pentru ultima oara copii in acest perimetru. Spatiile unde locuiau prizonierii erau suprapuse, de cele mai multe ori acestia fiind nevoiti sa se ingramadeasca intr-o incapere foarte mica.

La Auschwitz I se afla un loc special amenajat pentru spanzurarea mai multor prizonieri deodata. Langa acest loc exista si o constructie de mici dimensiuni, de unde familia sau apropiatii erau nevoiti sa priveasca executia. Mai exista si o alta spanzuratoare, care permitea insa executarea unui singur prizonier.

Ca toate lagarele de concentrare naziste, si cel de la Auschwitz a fost supravegheat de trupele SS, conduse de Heinrich Himmler. Administratia germana din interiorul lagarului era formata din 6 departamente. Comandamentul complexului a fost SS-Obersturmbannfuhrer Rudolf Hob (adesea numit „Hoess”), din vara anului 1943 el fiind inlocuit cu Arhur Liebehenschel si de Richard Baer. In timpul interogatoriilor de dupa razboi si in autobiografia sa, Hob a oferit o descriere detaliata a activitatilor din lagar. Liderul nazist a fost spanzurat in 1947, in fata intrarii crematoriului de la Auschwitz I.

Locuitorii din Oswiecim care nu au fost deportati in Germania sau in Austria erau pusi la munca in folosul natiunii germane, ocupandu-se de golirea camerelor de gazare. Dintre cei 700 de prizonieri care au incercat sa evadeze de la Auschwitz, peste 300 au reusit. O pedeapsa obisnuita pentru incercarile de evadare era moartea prin infometare. Pentru a opri alte tentative de acest fel, familiile celor care reuseau sa evadeze erau uneori arestate si trimise in lagar.

Cladirile de la Auschwitz I erau numerotate: Block 1, Block 2, Block 15, etc.

Deosebita este povestea Block-ului 11, singura dintre cele peste 20 de cladiri existente in primul lagar de la Auschwitz, care s-a pastrat in conditii mai bune. In unele dintre incaperile din subsolul acestui bloc prizonierii erau incarcerati. Camerele erau foarte mici, prevazute cu un geam cu gratii si o usa din lemn, cu un orificiu prin care soldatii germani ii supravegheau pe cei inchisi acolo.

Catalin Gogota si Viorel Dobre