O plimbare pe Litoralul Marii Negre

Ajunsi pe tarmurile Marii Negre, suntem atrasi de la inceput de intinderea nesfarsita a apei si nisipurilor care stralucesc sub bataia razelor solare.

Datorita particularitatilor ei geomorfologice si a conditiilor sale specifice de viata, Marea Neagra este considerata un “unicum” hidrobiologic, care a imprimat caractere proprii organismelor ce traiesc in ea.

Cea mai importanta caracteristica a Marii Negre este existenta a doua straturi de apa suprapuse: unul superficial, salciu, adanc de 100-150 m, format din apele fluviilor si altul subjacent, puternic sarat, care vine din Marea Mediterana prin Bosfor. Lipsa curentilor verticali face ca aceste straturi sa nu se amestece, ceea ce determina o diferentiere puternica a densitatii si compozitiei sale chimice. Datorita lipsei de miscare, oxigenul de la suprafata nu patrunde mai adanc de 150 m.

In straturile profunde se produc cantitati enorme de hidrogen sulfurat, zona in care supravietuiesc numai bacteriile anaerobe, adaptate mediului bogat in sulf, si foarte rat cele aerobe, care-si datoresc existenta fie adaptarii la aceste conditii specifice, fie formarii de oxigen in malul din fundul marii.

Din aceasta cauza, Marea Neagra are o viata pelagica saraca, in schimb viata litorala este extrem de bogata. Ea este una dintre cele mai bogate mari in peste, iar aglomerarile de alge, din unele zone, egaleaza pe cele din vestita Mare a Sargaselor.

Pe plajele de la Mamaia, Costinesti sau Navodari, in cantitate mare, intalnim alga verde cu talul latit si marginile ondulate, denumita popular salatica de mare (Ulca lactuca). Alaturi de ea, tot verde, mai ingusta si cu marginile mult mai incretite, traieste Enteromorpha intestinalis si alte specii din acest gen: Enteromorpha linza, Enteromorpha ligulata, Enteromorpha compressa etc.

Fie lungi si incalcite, ce ajung uneori pana la jumatate de metru, ne-o prezinta pe Chaetomorpha linum, iar o planta cu aspectul de buruieni, avand parca ramuri cu frunze, este Cladophora utriculosa. Prinse pe cochilii de melci sau de valve de scoici, pe stancile de la mica adancime, traiesc Scytosiphon lomentairus, Bryopsis plumosa si mai ales, Cladophora rupestris.

Dar cel mai mult ne vor atrage atentia algele rosii. La mal vin rar cate o Phylophora brodiei, cu talul cand latit, cand sugrumat, colorat intr-un rosu-carmin inchis si ciudat. Aceasta alga, care formeaza campuri intinse in largul marii, are o importanta economica deosebita. N schimb, foarte adesea ni se vor prinde de de picioare specii de Ceramium: firisoare de un rosu-brun plin de nuante, usor ramificate si aspre, precum si o alga mai gingasa, colorata mai deschis, Callithomnion corymbusum. Cele mai frumoase sunt insa delicatele dasii (Dasya eleans) si ceramium (Ceramium deiaphanum).

Toate aceste alge contrasteaza cu talul roz-violaceu al speciei Porphyra leucosticta.

Marea Neagra gazduieste si numeroase alge brune, Laurencia si Cystoseira barbata fiind cele mai reprezentative.

Dupa ce am facut cunostinta cu cele mai interesante plante care populareaza apele Marii Negre, ne deplasam sa vizitam dunele de la Agigea, unde avem posibilitate sa cunoastem plantele caracteristice care vegeteaza si populeaza nisipul litoral.

O plimbare printre dune permite sa se identifice aproximativ 120 de specii de plante arenicole, dintre care cele mai caractwristice si atractive sunt carcelul (Ephedra distachia), varza de nisip (Crambe maritima), ridichea de nisip (Cakile maritima) cu flori violete, asezate in forma de cruce, scaiul vanat de dune (Eryngium maritimum), troscotul de nisip (Polygonum maritimum), pelinul de nisip (Stachys maritima), rogozul de nisip (Carex arenaria), lucerna de nisip (Medicago marina), gusa porumbelului de nisip (Silenne pontica) si castravetii de mare (Ecbalium elaterium), ale caror fructe fqac explozie la atingere, iprescand la distanta semintele, impreuna cu un lichid.

Printre raritatile dunelor se numara volbura de nisip (Convolvulus persicus), cu frunzele si tulpina imbracate in puf alb si ciucusoara de nisip (Alyssum borzaeanum), o crucifera cu tulpini numeroase, flori mici si galbui.

Acesta frumoasa excursie pe litoralul Marii Negre se poate incheia cu vizitarea Statiunii zoologice marine “Prof. I. Borcea” de la Agigea, care cuprinde, pe langa exponatele zoologice, si o interesanta colectie de alge marine.

Marea Neagra ramane pentru noi toti, cei care o cunoastem, un imens domeniu acvatic, plin de nesecata putere de zamislire, popular pana in adancuri, adevarata uzina creatoare de viata.

Nicaieri nu poate exista o lume vegetala si animala mai bogata si ciudata ca aici.

Marea, acest vast domeniu de viata al planetei Terra, nu este deocamdata complet cunoscuta in manifestarile ei fizice, dinamice si chimice, nici in cele biologice, reprezentate printr-o varietate de neinchipuit a organismelor care o populeaza.