Secretele mumiei egiptene

Prezenta mumiei egiptene in diverse muzee a starnit curiozitatea oamenilor de stiinta, care au incercat sa dezvaluie secretul imbalsamarii cadavrelor in urma cu 3000-4000 de ani. In acest sens, o experienta cu rezultate neasteptate a avut loc in anul 1967 in Italia. In muzeul din orasul Torino se aflau doua mumii descoperite de prof. Ernesto Schiaparelli in anul 1906, in localitatea Dar-el Medino din apropierea Luxorului.

Se stia ca cele doua mumii reprezentau pe Cha, arhitectul faraonilor Amenhotep (Amenophis) al II-lea, Tutmes al IV-lea si Amenhotep al III-lea, impreuna cu sotia sa, Mirit. Ei au trait in urma cu aproape 3400 de ani. In momentul descoperirii, femeia purta pe fata o masca de aur fin, iar deasupra sacrofagului s-a gasit pulbere de aur. Atunci, specialistii au hotarat sa supuna mumiile la razele X, voind sa examineze scheletele. Au avut o mare surpriza: razele X au dezvaluit ca trupurile imbalsamate aveau numeroase bijuterii. Astfel, barbatul purta cercei mari de aur si un colier din acelasi metal, iar sotia lui avea aceleasi podoabe, precum si un cordon din aur care-i incingea mijlocul. Obiectele de pret erau ascunse de benzile panzate in care erau infasurate corpurile. Medicii au constatat, de asemenea, ca barbatul avea o coapsa rupta, suferea de sciatica si ca incheieturile deformate de reumatism erau … impodobite cu bratari de aur!

O cercetare asemanatoare a fost efectuata si la noi in tara de prof. univ. Al. Culcer din Cluj-Napoca. Desi n-a reusit sa descopere bijuterii, rezultatul investigatiei sale este deosebit de interesant din punct de vedere stiintific.

Vizitand adeseori Muzeul de istorie si arheologie din Cluj-Napoca, medicul a observat printre exponate si mumia egipteana a unei femei in varsta de aproximativ 40 de ani care a trait prin secolul al II-lea sau al III-lea i.e.n. Era infasurata in fase de bumbac colorat imbibat cu rasina. Femeia, fiind excelent conservata, profesorul a extras in tesutul muschiular o portiune infima pe care a supus-o procedeelor clasice de stabilire a grupei sanguine. Astfel, specialistul a constatat ca femeia egipteana mumificata in urma cu peste 2.000 de ani a apartinul tipului sanguin din grupa B. Rezultatul cercetarii sale este deosebit de interesant daca se tine seama de faptul ca egiptenii de astazi se incadreaza in marea lor majoritate aceleiasi grupe sanguine – B. Descoperirea dovedeste ca acest popor si-a pastrat de milenii caracteristicile biofiziologice. De asemenea, experienta a mai aratat ca structura sanguina de tip B este una dintre cele mai persistente caracteristici ale omului uman, deoarece a putut fi evidentiata chiar si dupa o atat de indelungata vreme.

In studiul sau, medicul amintit a aratat cum se proceda la imbalsamarea celor decedati. Trupurile erau unse cu un strat subtire de rasina, iar pentru a le deshidrata erau pastrate in sare si nisip. O ultima faza a imbalsamarii consta in astuparea orificiilor cu ceara de albine, dupa care se proceda la infasarea lor cu panza colorata imbibata cu o substanta rasinoasa.