|
Staţiunea şi plaja Năvodari - litoralul românesc
Informaţii generale, descriere, situare geografică şi acces
 Oraşul Năvodari este cel mai tânăr oraş al litoralului româneasc, situat pe malul sudic al lacului Taşaul şi pe istmul dintre acesta şi lacul Siutghiol (albia canalului Poarta Albă-Midia Năvodari, inaugurat la 21 noiembrie 1987). Se află la o distanţă de 18 km de municipiul Constanţa, având ca vecini la Nord - Lacul Taşaul şi satul Sibioara, la Sud - Lacul Siutghiol si staţiunea Mamaia, la Vest - localitatea Lumina, iar la Est - Marea Neagră.
Staţiunea Năvodari dispune de o plajă care are aceeaşi lăţime ca a celei existente în Mamaia, dar cu o lungime de 12-15 km. Accesul în apă se realizează pe o pantă mică ce se întinde în larg circa 100-200 m cu adâncimi de aproximativ 1-2 m. Datorită amplasării mai discrete a staţiunii, nefiind atât de cunoscută ca şi restul staţiunilor, Năvodari pare a fi locaţia perfectă pentru turiştii care doresc să se relaxeze şi să se bucure de plaja şi apa curată a Mării Negre.
Plaja Năvodari
Plaja de la Năvodari este situată la câţiva kilometri de oraşul Constanţa, situându-se imediat după plaja Mamaia. Dacă în anii de glorie plaja Năvodari era una dintre cele mai animate de pe litoralul românesc, în ziua de azi tot mai puţini turişti se aventurează în această zonă, în special nostalgici ai unor vremuri trecute, cu toate că preţurile din Năvodari sunt sub preţurile din alte staţiuni atât la cazare, cât şi la mâncare. Cu alte cuvinte, dacă doriţi puţină linişte pe plajă şi un sejur cu bani puţini, dar şi la condiţii de cazare mai slabe, puteţi veni cu încredere la Năvodari.
Cu siguranţă, Plaja de la Năvodari persistă în memoria turiştilor ca tabăra de vară pentru copii de la Năvodari. În ultimii ani, tot mai puţini copii vin în vacanţă aici, drept urmare tabăra şi clădirile aferente sunt într-o situaţie precară, multe dintre ele fiind închise turiştilor.
Staţiunea Năvodari. Hartă.
Scurt istoric
Cele dintâi dovezi ale existenţei unor comunităţi pe pământul Dobrogei aparţin mousterianului (paleoliticului mijlociu, cca 100 000-35 000 î. Hr.). Perioada aceasta corespunde cu sfârşitul celei de-a treia interglaciaţii (Riess-Wurm) şi cu prima parte a glaciaţiunii următoare (Wurm), fenomene care au avut urmări importante asupra florei şi faunei dobrogene, asupra vieţii şi activităţii oamenilor.
În perioada feudală, pe ruinele romano-bizantine de la Cap Midia s-a dezvoltat cetatea Zanauarda, fapt care vine să demonstreze continuitatea locuirii pe teritoriul administrativ actual al oraşului Năvodari. Acest lucru indică şi o circulaţie intensă şi un schimb activ economic şi comercial, folosindu-se căile navigabile marine şi scurgerea naturală a lacului Taşaul în mare.
Prima atestare documentară este din timpul administraţiei otomane, când localitatea apare menţionată în anul 1421 cu numele de Caracoium (nume derivat din cuvintele turceşti kara şi koyum, traduse prin oaia neagră) denumire care a devenit ulterior Carachioi (de la cuvintele turceşti kara koy, însemnând „satul negru”).
După obţinerea independenţei de stat a României, în anul 1877, au avut loc schimbări majore în viaţa social-economică a zonei. În acea perioadă, satul Caracoium din plasa Kustenge (Constanţa) aparţinea la început de comuna Cicârcic (azi, satul Sibioara), apoi de comuna Cogealia (azi, comuna Lumina) figura doar cu 317 familii ce se ocupau cu agricultura, pescuitul, creşterea animalelor şi în mai mică măsură cu negustoria şi alte meserii.
În anul 1927 denumirea satului Carachioi este schimbată cu aceea de Năvodari, iar după cinci ani, la 15 august 1932, localitatea este recunoscută comună.
Evoluţia urbanistică, trecerea de la cadrul rural la structura urbană se produce după cel de-al doilea război mondial, mai cu seamă începând din 1949-1950, moment în care dezvoltarea economică şi industrială, transformă localitatea într-un însemnat centru muncitoresc.
Prin Legea 2/20 decembrie 1968, localitatea Năvodari a fost declarată oraş, având în subordine administrativă localitatea Mamaia Sat. Procesul de urbanizare a cunoscut o evoluţie continuă, rezultând o imagine cu personalitate a localităţii.
Atracţii şi obiective turistice. Prezentare.
Năvodari este cunoscut că staţiune pe litoralul Mării Negre, factorii naturali de cură fiind climatul maritim, bogat în aerosoli salini şi apa Mării Negre.
Indicaţii terapeutice
· Hipotiroidism, limfatism, anemii secundare, rahitism, stări de debilitate, decalcifieri, unele dermatoze, unele afecţiuni reumatismale.
În staţiune, pe malul mării, există plaje amenajate pentru aerohelioterapie şi talasoterapie.
Staţiunea Năvodari beneficiază de foarte mult spaţiu verde, surprinzător prin varietatea şi bogăţia speciilor, de terenuri sportive (volei, handbal, fotbal, baschet, tenis de câmp), zone de joacă pentru copii amenajate, amfiteatru în aer liber. De asemenea, staţiunea beneficiază de policlinică, restaurante, topogane, discoteci, etc.
Per ansamblu, în Năvodari nu există prea multe feluri de a-ţi petrece serile, staţiunea Mamaia fiind alternativa cea mai potrivită pentru cei care sunt în căutarea distracţiei.
În apropiere de Năvodari se află comuna Corbu. Puţin cunoscută turiştilor români, zona are un potenţial turistic mare. Plajele liniştite, nisipul fin şi lipsa turiştilor fac destinaţia ideală pentru un week-end liniştit. În comuna Corbu nu există hoteluri, iar vilele sunt puţine la număr.
Excursii, drumeţii, tabere
Micuţii care aleg să îşi petreacă vacanţa în tabăra de la Năvodari au parte de numeroase activităţi: excursii şi turul staţiunilor de pe litoral, Constanţa, Midia, Histria, Tulcea, Delta Dunării, etc., turul mănăstirilor din nordul şi sudul Dobrogei, vizite la Acvariu, Delfinariu, Planetariu, Edificiul roman cu mozaic, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Muzeul Mării, Farul Genovez, Muzeul Marinei Romane sau Muzeul de Etnografie şi Folclor din Constanţa.
Turism, Cazare, Hoteluri, Vile, Pensiuni, Apartamente
Staţiunea Năvodari este cunoscută în Romania datorită taberelor de copii, organizate de aproape 20 de ani, fiind considerat ca fiind cel mai mare complex de tabere din S-E Europei. Anual, în sezonul estival, sunt organizate tabere internaţionale, destinate în special pentru copii, având o capacitate de 6.800 de locuri în taberele Albatros, Lebăda, Delfin, Perla şi 260 de locuri în Hotelul Delfin (hotel de 1 stea). Staţiunea este indicată atât pentru odihnă şi recreere în vacanţele de vară, cât şi pentru tratarea unor tulburări de creştere a copiilor, a unor anemii secundare, rahitism, afecţiuni reumatismale sau dermatoze. Factorii naturali de cură sunt climatul maritim, bogat în aerosoli salini şi apa Mării Negre.
Cine nu doreşte să se cazeze la hotel sau vilă, are alternativa de a veni cu cortul sau de a apela la localnici, în particular.
Concluzii
Staţiunea Năvodari este situată în judeţul Constanţa. A fost, este şi va fi cunoscută în principal datorită taberelor de copii.
Surse şi adrese web utile
Newer news items:
Older news items:
|
