Statiunea Sovata - cadrul natural

Orasul si statiunea balneoclimaterica Sovata se intinde in partea estica a Transilvaniei, pe partea superioara a cursului Tarnavei Mici, la granita dintre judetele Mures si Harghita. Sovata este localitatea cea mai mare a tinutului "Intre saruri", se afla la altitudinea de 520 m, la latitudinea de 46° 32' si longitudinea de 22° 55', in valea paraurilor Iuhod, Sebes si Sovata. Valea secatuita a paraului "Aranybanya", unde s-a construit statiunea se afla la o altitudine de 180 - 600 m. Sovata este cel de-al VI-lea oras al judetului Mures dupa ordinea de marime, dar singurul cu functiune balneoclimaterica. Peste 60% din teritoriul administrativ al orasului il reprezinta fondul forestier - care este baza activitatilor legate de exploatarea, transportul si prelucrarea materialelor lemnoase.

Cadrul natural

Relieful si alcatuirea geologica

Subcarpatii Transilvaniei, in care se afla Sovata, sunt situati in partea de est a Podisului Transilvaniei, fiind suprapusi pe zona cutelor diapire. Aici sunt specifice depresiunile sub-montane de contact, dezvoltate in axul unor anticlinale diapire. O astfel de depresiune este Sovata - Praid, modelata ca "vale de anticlinal". Ea a luat nastere prin adancirea epigenetica a Tarnavei Mici si a afluentilor ei, intr-o cuta anticlinala cu sare diapira (diapirismul este procesul prin care unele roci, devenite plastice sub influenta presiunii migreaza spre suprafata si boltesc sau strapung stratele acoperitoare).

Orientata pe directia nord-sud, depresiunea se inalta spre est in doua trepte domoale, care constituie versantul de vest al Muntilor Gurghiu. Spre vest, depresiunea este inchisa de dealurile Bichis (1079 m), Laposu (628 m) si Sinioara (756 m). Acestea, ca si dealurile care marginesc statiunea (Stejarului, Ciresul, Bert, Ciresel) sunt acoperite cu paduri de foioase si in amestec cu rasinoase.

Din punct de vedere geologic, zona este alcatuita din formatiuni sedimentare de varsta badeniana, sarmatiana si pannoniana depuse pe fundul marii tertiare care a acoperit tinutul cu multe milioane de ani in urma. Acestora li se adauga, mai ales in albiile raurilor, formatiuni mai noi, predominant fluviatile, de varsta cuaternara.

Un loc important in stratigrafia si tectonia Depresiunii Sovata il ocupa masivele de sare, de care sunt legate genetic lacurile sarate si, in final, statiunea balneara. Sarea este de varsta badeniana si s-a depus cu milioane de ani in urna, pe fundul lagunelor marii tertiare, fiind apoi acoperita de formatiuni marine mai noi, sarmatiene si pannoniene. În urma retragerii apelor, datorita unor miscari tectonice ale scoartei terestre si presiunii exercitate de rocile acoperitoare, sarea mai plastica, a migrat catre suprafata sub forma unor "samburi" sau cute diapire. In deplasarea sa a boltit, sub forma de anticlinale, stiva stratelor sedimentare care o acopereau.

Datorita eroziunii si degradarii, masivele de sare au fost descoperite, ajungand in contact cu factorii atmosferici, determinand uneori alunecari de teren si prabusiri, alteori, dizolvarea si prelucrarea carstica a sarii (diferite tipuri de depresiuni de tasare), de care sunt legate genetic lacurile sarate din zona de vest a statiunii Sovata. În partea de est a Lacului Ursu, formatiunile salifere si plioeene sunt acoperite de aglomerate vulcanice, in care fenomenul carstic salin nu se mai pune in evidenta, permitanduse astfel dezvoltarea statiunii in aceasta zona.

Clima

Situata in estul Podisului Transilvaniei, intr-o depresiune sub-montana, statiunea are un climat continental temperat, relativ racoros si umed. Temperatura medie anuala este de 7,8°C (in luna iulie 17,8°C, iar in luna ianuarie, ... -4,1°C). Umiditatea relativa are valori medii de 72% in iutie si 88% in ianuarie.

Nebulozitatea medie anuala inregistreaza o valoare de 6 zecimi, cu o medie anuala de 40 zile cu cer senin si 120 zile cer acoperit (din cele 10 zecimi in care este impartita in mod conventional bolta cereasca sunt considerate zile cu cer senin acelea in care nebulozitatea este cuprinsa intra 0 si 2 zecimi, iar zile cu cer acoperit acelea in care aceasta se situeaza intre 8 si 10 zecimi). Durata stralucirii soarelui insumeaza o medie anuala de 1850 ore. Precipitatiile atmosferice ating, in medie, 820 mm; numarul mediu anual de zile cu precipitatii este de 130, iar cel cu strat de zapada de 70. Cele mai multe precipitatii cad la sfarsitul primaverii si la inceputul verii.

Presiunea atmosferica este de 735 mm in ianuarie si 729,6 mm in aprilie. Vanturile, cu intensitate mult diminuata de culmile dealurilor din jur, bat cu predominanta din nord-est, 100 zile anual.

Hidrografia

Raul Tarnava Mica, izvorand de langa Varful Soimus din Muntii Gurghiului, include in valea sa superioara si orasul Sovata pe care il margineste in partea lui sudica. Aici in cotul ce-l face spre Sarateni, Tarnava Mica primeste apele paraului Sovata, care izvoraste de sub varful Saca, parcurgand pana la varsare peste 20 km.

Partea de nord-est a statiunii este strabatuta de apele repezi ale paraului de munte Sebes care, dupa ce trece pe langa popasul turistic "Stana de Vale", coteste la stanga, spre a se varsa in Tarnava Mica.

Sub aspect hidrografic, la Sovata zona cea mai importanta o constituie aceea a lacurilor, in apropierea carora s-a format actuala statiune. Lacurile, in numar de 10, se afla in partea de vest a statiunii, in zona numita "Intre saruri", adica intre masive de sare.

Vegetatia

Conditiile naturale, in mod deosebit cele de clima si relief, au determinat prezenta unei vegetatii caracteristice zonei Subcarpatilor si depresiunii respective. Vegetatia de aici si din imprejurimi este deosebit de bogata si de variata. Culmile din jurul statiunii sunt acoperite cu paduri seculare care fac zona deosebit de atragatoare. Predominant la Sovata este fagul (Fagus sylvatica), aflat adesea in fagete pure sau in amestec, in cele mai variate proportii, cu alte specii ca: stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia cordata), arin (Almis glutinosa), cu specii de rasinoase etc. La inaltimi mai mari, rasinoasele formeaza paduri compacte.

Stratul subarborescent este reprezentat de alun (Corilus avelana), corn (Cornus mas), sanger (Cornus sanguinea), lemn cainesc (Ligustrum vuagare), porumbar (Prunus spinosifl), maces (Rosa canina), calin (Vibwnum opulus), salba raioasa (Enonymus vemicosa), caprifoi (Lonicera xylosteum), paducel (Cra-taegus monogyna), soc (Sambucus nigra), mur (Rubus hirtus), zmeura (Rubus idaeus), afin (Vaccinium myrtillus), iedera (Hedera helix) etc. In jurul lacurilor Ursu si Alunis s-au dezvoltat foarte bine tufele de alun, de aici derivand si denumirea celui din urma.

Stratul ierbos se compune din feriga (Dryopteris Hlix-mas), feriguta (Polypodium vulgare), macrisul iepurelui (Oxalis acetosella), fragi de padure (Fratfaria vesca), barba ursului (Equi-setum arvense), brusture, podbal, graminee. Între arborete se intercaleaza pajisti montane secundare cu ierburi mezofile.

In jurul lacurilor Tineretului si Dulce se intalnesc papura (Typha, latifolia), sageata apei (Sagittaria sagittifolia), izma {Mentha piperita), stanjenelul de balta (Iris pseudacorus) etc.

Zona aflata la poalele estice ale dealului Stejarul, precum si cea dintre orasul Sovata si Sacadat, destinate agriculturii, sunt cultivate cu paioase, porumb, cartofi, sfecla etc. În regim de protectie se afla arborele de quercinee din preajma statiunii Sovata.

Fauna

Datorita conditiilor favorabile oferite de vegetatia si relieful zonei fauna este foarte bogata. Întalnim aici ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpathicus), caprioara (Capreolns capreolus), lupul (Canis lupus), mistretul (Sus scrofa), jderul (Martes martes), rasul (Lynx lynx), pisica salbatica (Felis silvestris), veverita (Sciurus vulgaris), vulpea (Canis vulpis), iepurele (Lepus europaeus) etc.

Din lumea pasarilor se intalnesc: cocosul de munte (Tetrao urogallus), ciocanitoarea (Dryobates major), pupaza (Upupa epops), uliul (Accipiter nisus), buha (Bubo bubo), mierla (Turdus merula), gaita (Garrulus glandaris), cucul (Cuculais canorus), pitigoiul (Pwrus major), turturica (Streptopelia turtur) etc.

În apele repezi ale paraului Sebes si ale afluentilor lui traiesc pastravul (Salmo trutta flario), in asociatie cu lipanul (Thymalus thymalus) si alte specii. In Lacul Tineretului se gasesc, bine aclimatizati, crapul si carasul. Reptilele sunt reprezentate de soparla de munte (Lacerta viviparia) si de diferite specii de serpi. In regim de protectie se afla ursul, cerbul si rasul.