Intoxicatiile acute accidentale

Intoxicatiile acute accidentale sunt, cel mai adesea, consecinta pastrarii si utlizarii necorespunzatoare a unor substante chimice cu potential toxic marcat. Ele reprezinta la noi in tara – in ultimii ani – circa 40% din totalul deceselor prin intoxicatie, celelalte cazuri fiind sinucideri si, in mult mai mica masura, omoruri prin otravire. Intoxicatiile accidentale au loc, de cele mai multe ori, in sectorul casnic-gospodaresc, dar ele apar si in cel industrial, agricol si terapeutic.

In sectorul casnic-gospodaresc, cauza unor astfel de intoxicatii o constituie, de obicei, contaminarea alimentelor si a bauturilor cu produse toxice sau confundarea acestora cu bauturi, mai rar cu alimente. Pentru a releva modul in care neglijenta si ignoranta provoaca adevarate tragedii, vom prezenta cateva exemple de intoxicatii accidentale, alese dintr-o cazuistica proprie, din pacate extrem de bogata. O prima categorie de asemenea cazuri au avut drept cauza adaugarea (facuta incompetent si iresponsabil) de substante toxice la alimente, in scopul conservarii lor.

Un lot de “sunca ardeleneasca” a intoxicat zeci de persoane; ancheta a stabilit ca la sangele din compozitia preparatului, care nu a putut fi prelucrat in ziua respectiva, s-a adaugat, pentru pastrarea prospetimii pana a doua zi,  doza dubla de nitriti, fata de cea admisa in reteta de preparare.

Pentru a impiedica “prinderea” laptelui, achizitorul adauga la continutul unei cisterne un pumn de ingrasamant (azotat). Laptele distribuit in oras intoxica mortal un sugar si imbolnaveste alti copii (copiii, in special sugarii, spre deosebire de adulti, sunt deosebit de sensibili la azotati).

Pentru a proteja faina de insecte este stropit cu parathion (insecticid foarte toxic) fundul lazaii in care urma sa fie depozitata. Intrebuintarea ultimei cantitati de faina, cea care a venit in contact direct cu toxicul, a dus la o intoxicatie colectiva soldata cu decese.

O alta serie de exemple se refera la bauturi care au provocat intoxicatii, de obicei colective. Astfel, prin prepararea unor bauturi distilate la domiciliu, utilizandu-se alambicuri improvizate, produsul final are un bogat continut in metale, indeosebi de plumb, staniu si aluminiu, ceea ce duce, in timp, la imbolnavirea grava a persoanelor ce l-au folosit. Se intalnesc frecvent asemenea cazuri, indeosebi in mediul rural. Alcoolul metilic, produs foarte toxic, larg raspandit in sectorul industrial, a constituit si constituie, cu toate masurile de pastrare si avertizare luate, o frecventa sursa de intoxicatii, indeosebi colective, fiind utilizat la „intarirea” sau prepararea unor bauturi in locul alcoolului propriu-zis.

O alta cauza a intoxicatiilor accidentale se datoreaza reutilizarii unor ambalaje de sticla recuperate, nu intotdeauna suficient de bine spalate pentru a indeparta complet urmele produselor consumate anterior.

Nu o data bauturile sau lichidele ambalate original prezinta gust si miros particular sau pe peretii interiori sedimente. Cand natura acestor impuritati este tot alimentara, ramane doar riscul unui gust strain, deseori dezagreabil; dar cand aceste reziduuri sunt substante toxice, sanatatea si viata consumatorilor sunt puse in pericol.

Tot o cauza a intoxicatiilor accidentale este si confundarea unor substante toxice cu bauturi sau alimente prin pastarea in ambalaje neetichetate sau cu alta eticheta si, mai rar, prin ambalare accidentala.

Cele mai frecvente situatii de acest gen intalnite in cazuistica medico-legala din tara noastra se datoreaza introducerii in gospodarii a unor substante toxice, de obicei pesticide (substante folosite in combaterea daunatorilor); aceste produse sunt deseori ambalate in sticle cu alte etichete, fiind apoi confundate la intrebuintare.

Exemplele pe care le-am prezentat dorim sa releve cat de pline de riscuri sunt atat pastrarea si utilizarea necorespunzatoare a unor substante cu potential toxic, cat si nerespectarea intru total a masurilor igienico-sanitare privind producerea si comercializarea alimentelor si bauturilor.