Cheile Bicazului Hasmas - vegetatie, flora si fauna

Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este rezervatia naturala ce include o vegetatie, flora si fauna bogata si aparte, integrata inedit printre zidurile de calcar inaltate spre cer.

Mirajul verde

Compozitia generala a padurii este dominata de rasinoase (molid 88% si brad 4%), fagul si alte specii avand o participare modesta (8%). Arboretele sunt majoritar de varsta mijlocie (60% au peste 80 ani), dar pot fi intalnite si arborete matur (peste 100 ani).

In cadrul acestor paduri se evidentiaza, pe calcare, prezenta unui ecotip de pin (Pinus silvestris), adaptat conditiilor specifice. Dintre speciile vechi, seculare, care vegetau anterior pe suprafete intinse din Romania, amintim cetina de negi (Juniperus sabina) – relict al perioadei uscate, postglaciare – si ecotipul de pin care ocupa, in palcuri izolate, stancile abrupte si salbatice. Pe langa principalele specii forestiere (molid, pin, brad, fag), in paduri mai exista specii de paltin de munte, scorus de munte, tei, larice si tisa.

Inmiresmatele plaiuri

Datorita conditiilor (geologice, pedologice si climatice) variate, flora plantelor superioare include peste 1050 de specii, bogatia si diversitatea fiind preponderente in zona Lacu Rosu-Cheile Bicazului. In flora erbacee a stancilor si in vaile inguste si prapastioase din jurul statunii balneoclimaterice Lacul Rosu, exista numeroase plante rare, dintre care enumeram: cosarii bicazeni (Astoragalus pseudopurpureus), un endemism local, descoperit pe Dealul Glodului si Dealul Panta; o alta specie de cosaci endemici – Romer (Astogalus romeri); crucea voinicului (Hepatica transsilvanica); vulturica de Pojorata (Hieracium pojoritense); opaita de stanca sau opaita lui Zawadzki (Melandrium zowadzkii); unele neamuri de omag (Aconitum lasianthum var. glkosense, A. callibotryon var., clusianum si var. carbeuse, Aconitum tauricum var. remotiserum si var. edmindii); Dianthus spiculifolius; Centaurea carpatica ssp. Carpatica; ciubotica cucului (Primula elatrior ssp. leucophila); lamaita (Daphne eneorum) etc.

Pe teritoriilor mai inalte, din apropierea varfului Hasmasul Mare, se intalnesc o serie de specii ocrotite de lege ca monumente ale naturii: floarea-reginei – floarea-de-colt sau albumita (Leontopodium alpinum), colonii de sangele voinicului (Nigritella rubra), papucul doameni (Cypripedium calceolus), tisa (Taxus baccata) etc.

In zona Lacu Rosu, pe langa cele cinci specii endemice de omag se intalnesc frecvent stuful, unele specii plutitoare de nufar si flora submersa de bradis (Nyrio phyllum virticilatum).

Printre jivine si fiare

Fauna parcului este deosebit de bogata, atat in privinta speciilor de vanat, cat si a celor caracteristice zonei montane.

Principalele specii de interes vanatoresc sunt reprezentate de urs (Ursus arctos), cerb carpatin (Cervus elaphus), mistret (Sus scrofa), capra neagra (Rupicapra rupicapra), caprior (Capreolus capreolus), cocos de munte (Tetrao urogallus) si de specii carnivore – lup (Canis lupus), ras (Lynx lynx), jder de copac (Martes martes), jder de piatra (Martes foina) etc.

Printre relictele glaciare intalnim soparla de munte (Lacerta vivipara), vipera (Vipera berus) s soarecele de zapada (Microtus nivalis ulpius). Alte specii care au rezistat glaciatiunii sunt tritonul carpatic (Triturus montanoloni), tritonul de munte (Triturus alpestris), sarpele de alun (Caronella austrica), naparca (Anguis fragilis) si soparla de ziduri (Lacerta muralis) etc.

Lumea din inalturi si genuni

Pasarile specifice padurilor montane si zonei alpine sunt reprezentate de acvila de munte (Aquila chrysaetos), corbul (Corvu corax), huhurezul mare (Strix uralensis), ciocanitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), presura de munte (Emberiza cia) etc.

In rauri (dar si in Lacul Rosu) exista numeroase specii, dintre care amintim: pastravul (Salmo trutta fario) si pastravul de lac (Salmo trutta lacustris), cleanul (Leuscius cephalus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi), babusca (Rutilus rutilus carpathorassicus), broasca rosie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Rana ridibunda), buhaiul de balta (Bombina veriegata), broasca raioasa (Bufo bufo), tritonul de creasta (Triturus cristatus) etc.

Exista si numeroase specii de nevertebrate endemice: Lithobius valachicus, Carabus carpathicus, Leuctra carpathica, Mastus transssilvanicus, Nemovra carpathica.

Speciile rare sunt reprezentate de lepidopterele Argynis pandora, Diblastomorphia bicarnos, Parnassius apollo, Polygonia c-album si fluturasul de stanca (Tichodroma muraria).