Interferente.ro Descopera Natura Plante si flori unice sau rare in Romania

Luni, 13 Ianuarie 2014 14:34

Plante si flori unice sau rare in Romania

Plante si flori unice sau rare in Romania Planta unica nu numai in Romania, dar si pe intreaga noastra planeta, garofita Pietrei Craiului a fost descoperita in jurul anului 1853 de doi botanisti transilvaneni. Ea reprezinta, probabil, o specie relicva, care a evoluat izolat pe branele si stancariile inierbate si bine insorite din zona alpina inferioara sau la limita superioara a pajistilor alpine, in special pe versantul vestic al masivului Piatra Craiului, care da spre Valea Dambovitei. Pe buna dreptate planta aceasta rarisima a fost declarata monument al naturii si ea trebuie sa se bucure de ocrotirea deosebita a tuturor celor care ajung pe meleagurile in care incantatorul unicat mondial trezeste emotii si admiratie prin frumusetea si gingasia pe care o daruie calatorului.

… « Petalele rasfrante larg sunt de un ros carmiz sters. Pe ele sunt trase dungi, in lung, de un ros mai inschis, iar spre launtrul florii, o rotita de dantela fina, cu ochiuri mici de aceeasi culoare mai inchisa. Urmeaza apoi un cerc alb, cu raze iarasi rosii, iar in mijloc un joc de verde si alb neintrecut … Micuta Dianthus callzonus poate fi luata ca tipul artei intrebuintata de natura pentru pictarea unei flori » … Iata descrierea pe care savantul Ion Simionescu (1873-1944) o face unei micute plante care se bucura de privilegul de a vietui numai pe teritoriul patriei noastre – garofita Pietrei Craiului.

Alta planta care creste numai in tara noastra este joldeala serpeasca (Seratula caput-najae), o specie ierboasa endemica descoperita de botanistul C. Zaharidi in padurea Frasinul, ramura cea mai estica a fostului Codru al Vlasiei, situata pe raza comunei Costesti (judetul Buzau). Numele speciei sugereaza asemanarea capitolului mare cu flori trandafirii al acestei plante composite cu capul unei cobre.

Tot in aceasta padure si in « sora » ei, padurea Spataru, situata pe partea stanga a soselei, poate fi intalnit frasinul de lunca (Faxinus angustifolia) impreuna cu frasinul pufos (Faxinus pallisae), in grupuri aproape pure, unice in lume si foarte rare in lume, cu regenerare naturala. Exemplarele de arbori mai varstnici numara aproape 70 de ani, au inaltimi de 21 de m si diametrul de 34 cm.

In judetul Alba, la 2 km sud de satul Vidolm (comuna Ocolis) se gaseste o padure de larica (larix decidua var, polonica). Este o rezervatie stiintifica forestiera. Acest laricet constituie o formatie vegetala seculara, unica in tara. Ea reprezinta o insula de padure naturala, ce cuprinde si arbori care ating inaltimea de 35-40 m. La Vidolm laricele creste in arborete pur pe o suprafata de aproximativ 53 ha, iar in amestec cu fagul pe 165 ha. Arborii au trunchiuri cilindrice, drepte, cu grosimi de pana la 50 cm si fructifica abundent.

Laurul (Ilex aquifolium) este larg raspandit din Europa pana in China, dar in tara noastra poate fi intalnit numai intr-o unica statiune: padurea de fag numita Dosul Laurului, la 8 km nord de comuna Zimbru (judetul Arad), care-l adaposteste intr-o poiana ce este ocrotita de lege inca din anul 1933, un hectar de padure fiind declarat monument al naturii. Aici laurul, mediteranean are inaltimea de 1,5-2 m, grosimea de 2 cm, ramurile tinere netede, frunzele de un verde intunecat, lucioase, de forma ovala, lungi de 3-8 cm, late de 3-4 cm, cu marginea ondulata si tepos-ascutita. In antichitate, grecii si romanii obisnuiau sa-si incununeze eroii si invingatorii cu frunzele vesnic verzi ale laurului, pentru a simboliza trainicia virtutii si a celebritatii lor, dar ele mai sunt folosite, in tarile in care planta creste in abundenta, pentru a prepara ceaiuri de leac recomandate in afectiuni pulmonare, raceli, nevralgii, iecter etc.

In turbaria Laptici, langa raul Ialomita, la poalele muntelui Laptici (judetul Dambovita), la altitudinea de 1.470 m, vegeteaza salciile pitice, Salix phylicifolia si Salix myrtilloides, in unicul teritoriu cunoscut din tara noastra in care cresc si cel mai sudic din continentul european. In cadrul rezervatiei mai pot fi intalnte si alte plante rare, cum sunt: bumbacarita (Eriphoorum), muschiul Sphagnum si rogozul (Carex rostrata).

Rezervatia de salcam (Robita pseudacacia) din padurea Ciurumeia, situata intre comunele Poiana Mare si Piscu Vechi (judetul Dolj) se bucura de renume mondial. Salcamii au fost plantati aici pentru a fixa nisipurile mobile, sterpe, care amenintau satele din imprejurimi. Pe aceste terenuri instabile salcamul s-a adaptat de minune, unele exemplare ajungand la inaltimi de peste 35 m – unice in Europa si superioare celor atinse in nordul Americii, locul de origine al salcamului, in care arborele creste in mod natural.

Rezervatia stiintifica botanica si faunistica de la Hanu Conachi (judetul Galati), din lunca Siretului, cu o suprafata de aproximativ 84 ha, adaposteste cateva plante rare, printre care limba boului (Anchusa procera si A. gmelini), impreuna cu iarba vantului (Apera spicaventi), garofitele (Dianthus pontederae si D. diulinus), cosacul de nisip endemic (Astragalus arenarius f. albiflorus), umbra iepurelui (Asparagus pseudoscaber-Grecescu) etc.

Printre raritatile parcului dendrologic (Arboretumul) de la Simeria (judetul Hunedoara) se gaseste si specia ornamentala de Magnolia macrophila, ale carei frunze foarte mari ajung pana la 60 cm lungime – caz unic in tara.

Cu mai bine de o suta de ani in urma, botanistul nasaudean Florian Procius (1816-1906) a descoperit, in ceea ce constituie azi rezervatia Pietrosul Mare (3.068 ha din Muntii Rodnei), trei specii botanice endemice unice, cunoscute acum sub numele popular « fetitele lui Mos Porcius »: talpa ursului (Heracleum carpathicum), composita Saussurea porcii si relictul glaciar Polysschemone nivalis.

La 4 km sud-vest de Baia de Arama (judetul Mehedinti) se afla alt monument al naturii: padurea de liliac (Syringa vulgaris) de la Ponoarele, statiune unica in tara, avand o suprafata de circa 10 ha, conservata gratie climatului umed si bland al depresiunii.

In sfarsit, lista unora dintre plantele de mare exceptie din flora patriei noastre – si uneori a intregii planete – trebuie sa cuprinda si mentiunea ca in judetul Suceava, pe muntele Pietrosul Brostenilor, dincolo de limita padurii, la altitudinea de 1.600 – 1.700 m, in zona Pietrosul Bogolin poate fi intalnita composita endemica Pietrosia levitomentosa, planta unica in tara si peste hotare.

Addthis

Newer news items:
Older news items: