Interferente.ro Descopera Lumea animalelor Strutul african cea mai mare pasare din lume

Marţi, 20 Septembrie 2016 00:15

Strutul african - cea mai mare pasare din lume

Strutul african cea mai mare pasare din lumePasarea cea mai interesanta dintre alergatoare este strutul african (struthio camelus) ce ajunge pana la 3 metri inaltime si 75 kg greutate.

Patria de preferinta a strutului este Africa de miazazi. El se gaseste insa si prin Sahara prin locurile ierboase de pe langa izvoarele Nilului.

Corpul acestei pasari alergatoare, cea mai mare de pe tot pamantul, este acoperit cu pene negre, lucioase. Coada strutului este impodobita cu niste pene mari, albe si moi. Aripile sunt acoperite tot cu pene albe, insa sunt atat de mici incat strutul nu se poate ridica in zbor, in schimb alearga atat de iute, incat nu este ajuns de cel mai aprig calaret.

Neputinta zborului ii este inlocuita de iuteala alergatului, la care il ajuta picioarele subtiri si lungi. De altfel, toate alergatoarele au penele zburlite, improprii sa formeze pe membrele anterioare aripi, care sa se poata desfasura.

Lipsa de aripi proprii zborului e in stransa legatura cu alte modificari si anume:

· musculatura este putin dezvoltata;

· sternul e lipsit de creasta mediana;

· oasele sunt grele si cu maduva;

· picioarele sunt, in schimb, foarte lungi, acoperite pana spre genunchi cu solzi si terminate cu doua degete groase,sunt minunate insrumente pentru alergat in pustiurile nisipoase.

Corpul stutului este mic si fara nici o aparare.

Din aceasta pricina, in caz de primejdie, strutul cauta sa-si ascunda inainte de tot capul – infundandu-l in nisip – chiar daca restul corpului este descoperit, tinta vizibila in bataia pustii.

De obicei, strutii traiesc in carduri mici. Cand simt apropierea unei primejdii, intreg cardul se asterne fugii prin pasi mici – de peste patru metri – si falfaind din aripioarele cele neputincioase, spre a-si inteti si mai mult fuga.

Cateva strutoaice pun intr-un loc mai ferit 15-20 de oau mari (un ou de strut face cat 20 de gaina, circa 1 kg) unde le clocesc cu randul. In zilele calde, cand soarele tropica cerne – din cerul de flacari – raze fierbinti peste intinsul pustiului de nisip, strutoaicele se duc dupa mancare si in aceasta vreme, ouale se clocesc la caldura soarelui. In timpul noptii, cand timpul se racoreste, atunci vine strutul sa cloceasca. El este mai puternic si-si apara cuibul de atacul jvinelor care ies la atac, la adapostul intunericului ce a invaluit pustiul.

Hrana strutilor este alcatuita din firele de iarva uscata, seminte de plante si vietatile mici. Se intampla – uneori – cand strutii flamanzi, de nevoie, sa inghita si nisip si chiar pietricele, strutul avand un stomac puternic, de aici vorba: “are un stomac de strut”, ce se da unui om care poate manca mult si felurit. Odinioara vanatoarea acestei pasari a pustiului se facea pe cai iuti. Vanatori incercati, calare pe astfel de cai arabi pur sange, ce alerg ca vantul, il fugareau peste nisipuri, pana ce cadeau de oboseala. Alti vanatori se foloseau de animite viclesuguri, spre a se apropia de aceste pasari: pun in spate o perna in care sunt infipte pene de strut, si scot inainte, pe un bat incovoiat, un cap de strut. Vietul strut viu! Crezand ca are in fata sa o tavarasa, lasa pe vanator sa se apropie si astfel sa fie sagetat drept in inima.

In ultima vreme “continentul negru” a fost aproape lipsit de intreaga viata animala, fapt care a avut urmare si asupra acestei pasari a pustiului, ale carui nume crete si matasoase ca niste dantele usoare – de la varful aripilor si cozii, i-au grabit pieirea.

Din aceasta pricina, s-a inceput cresterea artificiala a strutilor africani in parcuri speciale. N vremea smulsului, strutii sunt stransi gramada, spre a li se smulge cele mai frumoase pene. Hrana are foarte mare rol in varietatea si calitatea penajului. Cele mai frumoase pene le dau strutii care au fost hraniti cu lucerna. Dupa ce li s-au smuls primele pene, strutii sunt lasati liberi sase luni, apoi iarasi sunt prins, spre a li se lua penele care au crescut din nou.

Strutii se inmultesc foarte repede. De la o pereche – intr-un an – avem cel putin 20 de pui, care in 6 luni vor da prima “recolta” de pene. In afara de penaj, strutul da si oua (circa 1 k greutate), folosite in cofetarie si industrie. Carnea de strut este folosita rar pentru mancare, avand un gust piperat. In schimb, pielea de stru se tabaceste si se foloseste pentru fabricarea obiectelor de lux. Strutul, “pasarea pustiului”, prin felul gatului, lung si subtire, cu picioarele tot lungi si cu capul mic, aduce cu girafa, dintre mamiferele savanelor africane.

Addthis

Newer news items:
Older news items: