Capra zapezilor

Capra zapezilor (Oreamnos americanus) este un mamifer care apartine subfamiliei Caprinelor (grupul Rupicapra). Si-a facut aparitia in America de Nord la o data relativ recenta (in Peistocenul superior), difuzandu-se de-a lungul stramtorii Bering. De fapt, grupul Rupicapra, din care face parte si  capra neagra euroasiatica, provine din centrul Asiei, unde a aparut in Pliocen, diferentiindu-se apoi progresiv in decursul mileniilor, raspandindu-se atat spre vest, cat si spre nord-est.

Patria originara a «caprei zapezilor» se afla pe inaccesibilele si inospitalierele rape ale Muntilor Stancosi. Desi nu se poate avansa o cifra precisa, la ora actuala se considera ca numarul acestor capre din America nord-occidentala nu depaseste 5.000 de capete, dintre care circa 1.500-2.000 se gasesc in Parcurile Nationale din Montana (Glacier National Park) si Washinkton (Olympic Montains), locuri in care au fost transferate si la care s-au adaptat cu destula usurinta. Aceste robuste capre din Lumea Noua, cu blana lor mereu alba (sunt, de altfel, singurele a caror culoare ramane aceeasi, fie iarna, fie vara), se catara cu mult aplomb pe crestele aflate la inaltimi ametitoare si executa manevre demne de cei mai incercati alpinisti.

Capra zapezilor masoara 91-107 cm inaltime la nivelul grumazului si are o greutate cuprinsa intre 43 si 135 kg. Poseda o frumoasa blana alba si este inzestrata cu niste coarne ascutite, de culoare negricioasa, a caror lungime poate ajunge pana la 29 cm. Are 32 de dinti si un uger cu 4 sfarcuri. Traieste in aria muntoasa nord-occidentala a Americii Septentrionale si are predilectie pentru pajistile abrupte de la altitudine si pentru locurile de deasupra zonei impadurite. Se indeparteaza mai greu de pantele povarnite, caci aici gaseste oricand un refugiu din fata pradatorilor. Cu obiceiuri tipic diurne, nu de putine ori poate fi vazuta in grupuri de 10-15 indivizi pascand ierburile de munte sau frunzele diversilor arbusti specifici acestor zone inalte. Rareori se deplaseaza mai multe de 3-5 km, desi in timpul iernii migreaza putin si spre zonele mai joase ale habitatului ei.

Ajunge la maturitate sexuala la 2 ani si jumatate, cand poate da nastere unui pui sau doi, foarte rar trei, de obicei, in lunile mai-iunie. Durata medie de viata – care depinde si de conditiile de mediu – este de 10-12 ani, dar in captivitate ea poate trai si mai mult.

Coarnele care impodobesc atat capul masculilor, cat si al femelelor sunt o arna deosebit de eficace in lupta de aparare impotriva pradatorilor, fie ei lupi, caini, acvile si, uneori, ursi. Folosirea coarnelor – in cazul luptelor dintre masculi, in special – ar putea duce chiar la uciderea adversarilor, dat fiind ascutisul lor, dar acest lucru nu se intampla deoarece pielea lor este deoasebit de rezistenta si elastica, atenuand efectul izbiturilor. Acesta este si motivul pentru care indienii utilizau candva pielea de pe burta caprelor pentru confectionarea scuturilor.

In perioada imperecherii, care are loc de regula in lunile octombrie-noiembrie, femelele se arata foarte agresive fata de masculi, pe care nu de putine ori ii impung destul de serios. Desi caprele zapezilor nu au un teritoriu al lor (in sensul etologic al termenului), in timpul in care femelele sunt fertile, masculii nu tolereaza prezenta altor competitori. In plus, pentru a-si intimida adversarii si pentru a-i avertiza de prezenta lor in zona, se folosesc de propria lor urina (al carei miros este foarte patrunzator), cu care isi ung flancurile, ca semnal olfactiv de atragere a partenerei.