Interferente.ro Descopera Lumea animalelor Pasari mici din Delta Dunarii

Miercuri, 29 Mai 2013 13:36

Pasari mici din Delta Dunarii

 

Delta Dunarii, un colt mirific de lume, supranumita si “Paradisul Pasarilor” este o oaza de frumusete salbatica, unde natura isi pastreaza nestingherita magia.  Peste 325 de specii de pasari, dintre care 70 sunt din afara Europei (China, India, Egipt etc.) isi afla adapost aici. Va oferim mai multe informatiile despre speciile de pasari mici din Delta Dunarii: gusa albastra, lacustarul, dumbraveanca, prigoria, presura de stuf si sfranciocul cu fruntea neagra.

 

Gusa albastra (Luscinia svecica)

Gusa albastra, pasare de vara din neamul privighetorilor a fost identificata pentru prima data in 1968, cuibarind in tinuturile mari si inaccesibile de stufarisuri ale Deltei Dunarii.

Masculul are spatele cenusiu, pieptul albicios, iar barbia si gusa albastra, cu o pata alba. Femela (careia ii lipseste gusa albastra) depune prin luna mai 5-6 oua alb-verzui, cu puncte ruginii, intr-un cuib bine ascuns, in vegetatia umeda, sau la marginea plaurului inierbat.

Ouale le cloceste numai femela timp de 13-14 zile.

Toamna migreaza in Africa de Nord si sud-estul Asiei.

 

Lacustarul (Sturnus roseus)

Pasare din familia graurilor (Sturnidae), isi trage numele de la faptul ca lacustele constituie hrana ei preferata, dar se hraneste cu mare placere si cu dude, cirese si alte fructe dulci.

Are pene alb-roz pe spate si piept, iar restul corpului cu pene negre.

Lacustarul este o pasare robusta, cu tarsele lungi, puternice, ciocul lung, drept si ascutit; se deplaseaza usor prin mers si alergat.

Vine in tara noastra din India si sud-vestul Asiei, dar nu intotdeauna in aceleiasi locuri si in acelasi numar.

Cuibul si-l face in locurile lutoase ale Deltei, dar si in zonele stancoase din Dobrogea. Ouale, in numar de 4-6, sunt clocite de ambii parinti, timp de 15 zile.

 

Dumbraveanca (Coracias garrulus)

Coloritul frumos al penelor face ca dumbraveanca sa fie una din cele mai frumoase pasari din Delta Dunarii, Dobrogea si unele tinuturi mai joase ale tarii noastre. Exceptand spatele care are o culoare cafenie, restul corpului este acoperit cu pene verzi albastrui.

Ciocul mare, puternic, usor indoit spre varf, da impresia ca apartine unei pasari de prada. In realitate, se hraneste cu insectele pe care le vaneaza la marginea dumbravilor.

Este o pasare singuratica, pusa pe galceava, caraind mereu rak-rak-rak.

Prin lunile mai-iunie, depune 4-5 oua albe, lucioase, in cuibul sapat in maluri sau trunchiuri scorburoase de salcie. Ambii parteneri clocesc ouale timp de 18-20 zile, iar toamna migreaza in Africa sau nord-vestul Indiei.

 

Prigoria (Merops apiaster)

Prin unele parti ale tarii i se mai spune si albinarel sau viespar, deoarece atat albinele cat si viespile constituie hrana lor preferata, insa se hranesc si cu lacuste si cosasi.

Culorile curcubeului sunt atat de frumos armonizate pe intreg corpul, incat fac ca ea sa fie una din podoabele pasarilor din tara noastra. Capul si spatele sunt cafenii, barbia galbena, pieptul albastru-verzui, coada verde, aripile galben cu cafeniu si verde.

Vine in tara noastra din Africa tropicala, in sezonul cald. Cuibul si-l construieste la capatul unei galerii lungi de 2 m pe care si-o sapa singura in maluri lutoase si-n care depune 5-6 oua albe ce vor fi clocite de ambii parteneri, timp de 20-21 zile.

 

Presura de stuf (Emberiza schoeniclus)

Presura de stuf reprezinta una din cele mai comune pasari ce poate fi intalnita in Delta Dunarii si cuibareste in regiunile de stufarisuri din vecinatatea apei, frecvent pe popandacii inundati partial.

Ouale, in numar de 5, de culoare brun-maslinii, brazdate cu o retea de dungi mai inchise la culoare, sunt clocite mai mult de femela, timp de 14 zile.

Intr-un sezon, presura de stuf creste doua generatii de pui. Femela are culoarea vrabiei, iar masculul are capul si gusa negre.

Toamna se retrage spre locurile de iernat din estul Africii si sud-vestul Asiei.

 

Sfranciocul cu fruntea neagra (Lanius minor)

Numele si-l trage de la penajul negru de pe cap, restul corpului fiind cenusiu pe spate si aripi si roz pe partea inferioara. Mandibula superioara este incovoiata la varf, caracteristica de fapt pasarilor de prada. Hrana preferata consta in insecte mari, broaste, soparle si pasarele. Prada, lovita in prealabil pentru a fi ucisa sau sfasiata mai usor, este infipta de sfrancioc in spinii arborilor. In acest fel, isi face proviziile si pentru timp nefavorabil.

Cuibul, sub forma de cupa, il construieste de regula din pelin, unde depune in luna mai-iunie 5-6 oua verzui-albastrui cu pete brune-violacee.

Clocitul timp de 15 zile ii revine numai femelei.

Iarna migreaza in sudul Africii.

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: