Specii de flori rare ocrotite de lege in Romania

Calatorind prin rezervatiile naturale ale Romaniei, de la campie pana pe crestele semete ale Carpatilor, putem intalni numeroase specii de plante si flori ocrotite de lege. Din pacate, multe dintre florile care impodobeau odinioara campiile si muntii Romaniei au fost rupte fara mila si au disparut, iar altele sunt din ce in ce mai rare.

Aceste plante rare, endemisme si relicte galaciare, de o mare importanta stiintifica si estetica sunt astazi declarate monumente ale naturii fiind ocrotite prin lege, pentru a permite perpetuarea lor in flora Romaniei.

Floarea de colt (Leontopodium alpinum)

Floarea de colt sau floarea reginei, o adevarata perla a muntilor nostri, este o specie declarata monument al naturii din anul 1933. Planta erbacee, perena, din familia Asteraceae, de o frumusete aparte si totodata cea mai rara din intreaga flora montana creste in muntii calcarosi, in pajistile de pe versantii abrupti si insoriti sau pe stancarii. Este intalnita in Romania pe stancile aproape inaccesibile omului din Muntii Vrancei, Muntii Bucegi, Muntii Fagarasului, Muntii Maramuresului, Rodna, Obcinele Bucovinei, Masivul Ceahlau, Retezat, Godeanu. Citeste mai departe ...

Papucul Doamnei (Cypripedium calceolus)

Papucul Doamnei este o specie foarte rara de orhidee. In toata Europa, Papucul Doamnei este pe cale de disparitie si este pe locul intai pe lista plantelor protejate de lege. Multe organizatii au inceput proiecte de inmultire “in vitro” si repopularea zonelor istorice, unde specia acum nu mai exista, cu plantute obtinute in laborator. Multe autoritati au introdus amenzi exorbitante pentru distrugerea plantei sau a zonei in care ar creste. In Romania, Papucul Doamnei este protejat inca din 1938, prin Decret Regal. Face parte din familia Orchidaceae si se intalneste prin paduri, mai mult sau mai putin umbroase, pe coaste, in tufisuri, de preferinta in terenuri calcaroase, in grupe sporadice. Citeste mai departe ...

Sangele Voinicului (Nigritella rubra si Nigritella nigra)

Sangele voinicului este o planta din familia Orchidaceae si este una dintre cele 58 de specii de orhidee care pot fi intalnite si in Romania. Florile acestora – inflorescente conice – par rubine stralucitoare in bataia Soarelui. Mirosul lor caracteristic, amintind de vanilie, este atat de patrunzator, incat prezenta podoabei sangerii poate fi simtita de la distanta. Infloresc incepand cu luna mai-iunie pana prin august-septembrie. Cum pot fi deosebite: unele inflorescente sunt mai rotunde si bat in negru (Nigritella nigra), altele sunt mai lunguiete si mai trandafirii (Nigritella rubra). Citeste mai departe ...

Garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)

Acum mai bine de 150 de ani aceasta floare nu era cunoscuta. A fost descoperita pe crestele prapastioase ale Pietrei Craiului, de doi botanisti ardeleni, Kotschy si Schott. Aparitia ei a produs senzatie si nedumerire in lumea stiintei. Pe de o parte, ea nu a mai fost gasita in nici un alt loc din lume, si nici macar pe vreuna din culmile muntoase vecine Pietrei Craiului. Pe de alta parte, aceasta garofita nu seamana cu garofitele cunoscute, intrunind caracterele a doua grupe sistematice ale genului: “Alpini” si “Glauci”. De astfel, originea sa nu este cunoscuta nici azi. Citeste mai departe ...

Crinul de padure (Lilium martagon)

Crinul este una dintre cele mai frumoase si gratioase plante. Crinul de padure (Lilium martagon) face parte din familia Liliaceea si creste in zona padurilor de stejar si fag, fiind o specie mezofila. Poate fi intalnit foarte rar in paduri cu substrat calcaros, molidisuri sau in zona de munte. Este o specie rara, declarata monument al naturii si este ocrotita prin lege. Este o planta salbatica, perena, originara din Europa si infloreste in lunile mai - iunie. Un singur fir de crin de padure poate duce si 50 de flori, dar in general au 10-20 flori! Florile au diverse culori: rosu, roz sau violanceu. Citeste mai departe …

Degetarutul Pitic Alpin (Soldanella montana)

Degetarutul este o erbacee perena din familia primulaceelor, care creste in zonele muntoase, in general descoperite, in luminisuri, la marginea padurii, fiind o floare gingasa, ca un clopotel roz franjurat, fructul fiind o capsula. Are o inaltime de pana la 25 cm si infloreste in lunile mai si iunie. In Romania se gaseste in Carpatii Orientali. In jurul lacului Balea cresc plante specifice circurilor glaciare cum este si Degetarutul pitic alpin. Denumirea populara a acestuia este potiras.

Bulbucii de munte (Trollius europaeus)

Bulbucul de munte este o planta perena cu flori din familia Ranunculaceae. Planta este deosebita ca aspect, eleganta si rar intalnita. Are tulpina mare, de 10 - 60 cm inaltime. La varful tulpinii este o singura floare mare ca o maciulie, cu 30 mm diametru. Floarea este formata din 10 sepale inghesuite, aproape rotunde. Florile sunt galben-verziu sau galben-auriu si au in exterior vinisoare verzi. Infloreste in lunile mai-iulie. Frunzele au culoarea verde intunecat, adanc spintecate in 3-5 parti, cu segmente trifide, dintate pe margini. Frunzele de la baza tulpinii au coditele mai lungi. Fruct folicula. Se gaseste in Romania in Carpatii Orientali, Meridionali si Apuseni, din zona de padure pana in zona alpina, prin pasuni, poieni si in locuri umede.

Bujorul romanesc (Paeonia Peregrina var. Romanica)

Bujorul romanesc este o varietate endemica (traieste aproape exclusiv numai in Dobrogea, altundeva in lume nefiind semnalat) a speciei Paeonia peregrina (bujor de padure).  Bujorul romanesc este o peoniacee care se intalneste cu totul izolat in Oltenia (Padurea Calugareasa) si ceva mai des in padurile din Dobrogea (intre Tuzla si Mangalia, Babadag, Niculitel, Baia). Floarea rosie are mai putine petale decat bujorul de gradina si are frunzele mai adanc si mai dens sectate. Specia este protejata prin lege inca dinaintea celui de-al doilea razboi mondial.

Ghintura galbena (Gentiana Lutea)

Planta erbacee, perena care vegheaza pe versantii abrupti si suficient de umezi, face parte din flora spontana,  ajunge pana la 1-2 m inaltime si apartine familiei Gentianaceae. Tulpina sa este dreapta, cilindrica, neramificata, se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. Frunzele sunt mari, opuse, au nervuri puternice, numai tulpinare, iar cele de la baza sunt petiolate. Florile sunt dispuse la baza frunzelor, sunt de culoarea galbena si alungite, au cate 5-7 petale. Infloreste in lunile iulie si august. Vegeteaza in pajistile alpine, pe soluri bogate in humus, preferand pantele insorite si destul de umede din muntii Ciucas, Barsei, Bucegi, Fagaras, Retezat, Rodnei, Maramures, Bihor, Oas - Gutai.

Laleaua pestrita (Fritillaria meleagris)

Laleaua pestrita este o specie de planta rara, cu raspandire locala, protejata de lege in toate tarile europene. Denumirea sa populara este floare de sah, bibilica, clopotar sau caldarusa. Populeaza fanetele umede si padurile de foioase. Floarea are forma de cupa, are culoarea maronie - violacee cu pete albe si incanta privirile. Tulpina are aproximativ 20-30 cm, iar floarea 2 cm. Laleaua pestrita, o specie salbatica, autohtona infloreste in cateva regiuni restranse din Romania, in luna mai, pentru doar 7 zile. Zonele si rezervatiile unde acesta creste: Orheiu Bistritei printre stejari in rezervatia naturala numita Padurea din Ses; Padurea Margaritului situata in comuna Danesti, Gorj; Lunca Poganisului din judetul Timis, a fost declarata arie protejata prin lege de catre Consiliul Judetean Timis in 1995; Rezervatia naturala Lunca cu lalea pestrita din Valea Salajului; Fersig – Maramures; Cheilor Turzii, si in unele zone in judetele Mures, Olt si in Banat. Laleaua pestrita este o specie ocrotita de lege, inca din anii 1980.

Iedera alba (Daphne blagayana)

Planta este un arbust pitic cu inaltimea de 15 - 35 cm. Popular i se mai spune: blagaiana, floare de Sfanta Ana, ghiocei de Postavar. Este o planta monument al naturii si este ocrotita prin lege. Tulpinile sunt taratoare sau erecte, ramurile au frunze numai in varf. Frunzele sunt alungit - eliptice sau ovate, stralucitoare. Florile sunt adunate intr-o inflorescenta (capitul) de marimea unui pumn si sunt de culoare alba - galbuie. Infloreste in aprilie-mai. Creste in luminisurile unor paduri de foioase sau conifere, pe povarnisuri pietroase si pe barnele stancoase din regiunea montana si subalpina a muntilor Bucegi, Ciucas, Bihor, Mehedinti si Cozia.

Smardarul (Rhododendron kotschyi)

Rhododendron (din grecescul: rhodos, “trandafir”, si dendron, “arbore”) este un gen numeros (peste 800 de specii) de plante (arbori si arbusti) din familia Ericaceae. Este originar din estul Asiei si, in ciuda numelui alternativ de “bujor de munte”, nu trebuie confundat cu bujorul propriu-zis care face parte dintr-o alta familie botanica, respectiv cea a Ranunculaceelor. Smardarul creste spontan in tufe pitice in zona alpina. Frumusetea florilor sale - care emana un miros si o aroma asemanatoare visinelor - si care apar de obicei pe la sfarsitul lunii iunie si la inceputul lunii iulie, si raritatea sa, face ca smardarul sa fie o planta ocrotita si protejata ca atare in perimetrul Parcului National Bucegi. Frunzele sunt si raman si peste iarna verzi.

Lotusul termal sau drete (Nymphea lotus var. thermalis)

Lotusul termal este o specie de nufar endemica pentru zona bailor “1 Mai”, Romania. Aceasta specie traieste in apele paraului Petea, din apropierea bailor “1 Mai” – Felix, de langa Oradea. Caracteristica apelor paraului este temperatura crescuta (ape termale). Se considera ca aceasta specie ar fi, probabil, un relict tertiar. Specia a fost descoperita in anul 1789 de botanistul P. Kitaibel. Numele l-a primit ceva mai tarziu, in 1908 cand J. Tuzson ii da aceasta denumire datorita asemanarii cu nufarul de Nil. Datorita unicitatii ei (Baile Felix este singurul areal unde se intalneste aceasta specie), Nymphaea lotus var. thermalis a fost declarata inca din 1931, monument al naturii. Citeste mai depate …

Roua cerului (Drosera rotundifolia)

Roua cerului este una din putinele plante carnivore ce pot fi intalnite si in Romania. Specie ocrotita, ea poate fi admirata in turbariile muntoase, majoritatea astazi aflate in rezervatii naturale. Populeaza tinoavele cu muschi de turba de la Timovul Mohos, Poiana Stambei, Sancraieni Ciuc. Planta consuma aproximativ 50 de insecte pe an. Poate fi usor recunoscuta dupa florile de culoare alba si indeosebi dupa frunze, care au pe suprafata lor numerosi peri glandulari cu rol in digerarea insectelor. Perisorii, numiti si tentacule, secreta substante lipicioase care se aduna sub forma unor picaturi stralucitoare de roua, de unde vine si denumirea plantei.

Alte plante ocrotite de lege mai sunt: macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani), gladiola salbatica (Gladiolus imbricatus), tulichina (Daphne cneorum), irisul de balta (Iris pseudacorus), larita (Larix deddua).