Luni, 01 Noiembrie 2010 04:00

Transilvania

 

Transilvania cuprinde regiunea intracarpatica, delimitata de Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si, spre vest, de Carpatii Occidentali (Muntii Apuseni) denumita in evul mediu Voievodatul Transilvaniei. Este o  provincie istorica ce inca poarta pe obraz urmele numeroaselor batalii duse aici de-a lungul timpului. Avand numeroase resurse minerale, cum ar fi carbunele brun, si dispunand de largi suprafete impadurite, Transilvania a fost leaganul civilizatiei dacice, in Muntii Orastiei aflandu-se nucleul statului dac. Capitala romana a fostei Dacii - Sarmizegetusa Ulpia Traiana Augusta de langa Hateg si a Daciei Sarmizegetusa de la Gradistea de Munte, au format un complex de sanctuare ce reprezentau de fapt, primul observator astronomic de pe teritoriul Romaniei.

 

Etimologie

Regionalismul Transilvania, derivat din latina medievala de cancelarie, atestat pentru anul 1.075, este un cuvant compus din termenii trans („peste”, „dincolo”) si silva („padure”) si inseamna "(teritoriul) de dincolo de padure".

 

Regiuni administrative

Judetul Alba

Judetul Bistrita-Nasaud

Judetul Brasov

Judetul Cluj

Judetul Covasna

Judetul Hunedoara

Judetul Harghita

Judetul Mures

Judetul Salaj

Judetul Sibiu

 

 Turism

Transilvania este o regiune cosmopolita, unde diversitatea etnica a determinat o diversitate culturala cu ridicat potential de atractie turistica. In fiecare judet exista importante atractii culturale, printre care amintim: castele, conace, palate, muzee etnografice, muzee de istorie, arheologie, de arta, case memoriale. Localitatile urbane pastreaza urmele unui infloritor trecut istoric, cultural si economic.

Principalele atractii culturale:

·        cetatile medievale: Alba Iulia, Brasov, Fagaras, Medias, Sibiu, Targu-Mures;

·        orasele targuri: Sighisoara aflat in patrimoniul UNESCO, Targu Secuiesc, Sebes;

·        bisericile fortificate din Transilvania dintre care Biertan, Calnic, Darjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor, Viscri se afla in patrimoniul UNESCO;

·        muzee de istorie si arheologie, muzee de etnografie in aer liber.

Peisajul este absolut deosebit, numeroase culmi impadurite impanzesc acest tinut, zona Transilvania incantandu-ne si cu alte obiective turistice cum ar fi orasul Miercurea Ciuc, orasul Sighisoara, un important centru turistic, singura cetate locuita din Europa, Lacul Balea din Muntii Fagaras - drumul de la Brezoi pe valea raului Lotru, zona Clujului, Cetatea de la Fagaras, Transfagaraseanul, Manastirea Cozia si Turnul "dintr-un lemn", orasul Brasovul si Biserica Neagra care este cea mai mare constructie in stil gotic din tara, Biserica Bartolomeu - stil gotic timpuriu, Muzeul Culturii Romanesti din Cartierul Schei, vechile fortificatii ale Brasovului si Statiunea montana Poiana Brasov - Perla Carpatilor, Cetatea Rasnov, Castelul Bran, Castelul Peles, completeaza imaginea obiectivelor turistice din zona.

Cursul superior al Oltului reprezinta o alta zona turistica deosebita si se intinde de la izvoarele acestuia, strabate Muntii Harghita si Ciuc prin Depresiunea Barsei, orasul Sibiu cu numeroase obiective turistice si arheologice ca Zidul Cetatii, Turnurile, Muzeul Brukental.

Dintre locurile in care va puteti petrece vacantele, relaxa si practica diverse sporturi se numara statiunile Predeal, Poiana Brasov, Stana de Vale, Sovata, Bazna, Paltinis, salinele Praid si Turda si multe altele. Peisajul valurit de dealuri, munti si podis al Transilvaniei bucura sufletul si relaxeaza trupul. Apele care strabat acest pamant roditor sunt pline de peste si ofera nenumarate posibilitati de agrement de la pescuit pana la rafting pe raurile rapide de munte. Vinurile produse aici in centrul Transilvaniei in regiunea Tarnavelor sunt celebre in intreaga Europa si au fost servite la mesele tuturor regilor si principilor care au poposit pe acest pamant. Dar, mai presus de orice, veti avea privilegiul de a calatori printr-un tinut legendar si celebru nu atat prin povestirile lui Bram Stocker (mitul Dracula fiind unul deosebit de cunoscut atat in tara cat mai ales la nivel international) cat mai cu seama prin istoria milenara si frumusetea acestor locuri.

Intinzandu-se pana la teritoriile Crisanei, Muntii Apuseni sunt o zona cu un deosebit potential turistic si de o frumusete uimitoare.

Impartiti in patru mari trasee turistice, Muntii Apuseni pot fi vizitati pe urmatoarele rute:

- Traseul Cluj Napoca - Huedin - Oradea si se pot vizita pesterile din Muntii Bihor si muzeul poetului roman Octavian Goga de la Ciucea.

- Traseul Oradea - Beius - Stei - Campeni - Turda, traseul cuprinzand Statiunile Felix si Stana de Vale, se mai pot vizita Pestera Ursilor, Focul viu si Ghetarul de la Barsa, Groapa Ruginoasa si Cetatile Ponorului, Pestera Scarisoara cu ghetarul fosil si Muzeul satesc de la Lupsa. Alte obiective turistice importante din zona: Cheile Turzii, Izbucul de la Calugari (izvor care apare si dispare la intervale egale de timp).

- Traseul Stei - Varfurile - Brad - Deva, unde la Brad se poate vizita cel mai frumos muzeu din Romania cu pepite de aur, mormintele lui Avram Iancu si ale capitanilor lui din Tebea.

- Traseul Campeni - Abrud - Zlatna - Alba Iulia unde se desfasoara traditionalul "targ de fete" de pe Muntele Gaina, stancile de la Detunatele si orasul Alba-Iulia, oras ce a contribuit la formarea Romaniei Mari in anul 1918.

 

Obiceiuri specifice regiunii

In satele Transilvaniei, Martisorul rosu-alb din lana se agata la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la tortile galetilor pentru indepartarea deochiului, a spiritelor malefice, pentru invocarea vietii, a puterii regeneratoare care se credea ca ar fi stimulata prin insasi „culoarea vietii”. Prima zi a lui Martie se numea in calendarul traditional al satelor carpatine si Dragobete, cand fetele se spalau „cu apa de omat” ca sa fie „curate, frumoase, albe ca neaua”.

In ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune cautatoarea (oglinda), impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind ulterior intens folosita in farmecele de dragoste si sanatate.

In vinerea seaca - ultima vineri din Postul Pastelui (Vinerea Mare) - se tine post negru pentru „secarea” gusii si bolilor de piele. Exista, de asemenea, o interdictie severa de lucru pentru femei: nu au voie sa coasa, sa teasa, sa spele rufe, sa toarca. In plus, oamenii fac bai purificatoare in vederea intampinarii Sambetei Invierii.

Pastele este insotit de o multime de obiceiuri si simboluri, dar cel mai cunoscut obicei la germani si maghiari, pe langa incondeiatul oualelor rosi sau a modernului iepuras, este cel al mersului cu stropitul sau udatul. Obiceiul isi are originea in perioada precrestina, ca simbol al vietii si fertilitatii, si a fost practicat de mai multe popoare germanice. De fapt, conform credintei religioase, obiceiul a fost adoptat in amintirea faptului ca evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus care aduceau vestea Invierii. Initial era facut cu apa pentru trezirea - Invierea de Paste; mai apoi, el s-a transformat in udatul cu parfum si se practica in zona respectiva in special de tineri.

In alte zone din Transilvania, in ziua de sambata, baietii impodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lasarea intunericului, tinerii se strecoara in curtile fetelor de maritat si le agata brazii la poarta. La fetele frumoase din sat vin zeci de baieti, care pun crengute la poarta. Pentru ca pandesc toata noaptea la ferestre, tinerele stiu pe cine trebuie sa rasplateasca la stropit in prima sau a doua zi de Paste. Dupa numarul de crengute primite, fetele din sat afla cine are cea mai mare trecere la baieti din sat.

In ziua de 8 noiembrie, adica in ziua Sfintilor Mihail si Gavriil, se face „turta arietilor” (arieti - numele berbecilor despartiti de oi); acum, arietii se amesteca din nou cu oile. Turta se arunca intre oi: daca turta cade cu fata in sus, oilor le va merge bine cand vor fata; daca va cadea cu fata in jos, se va intampla contrarul.

Ziua de 14 noiembrie marcheaza, in calendarul crestin-ortodox, Lasatul Secului de Craciun sau Filipii de Toamna. In Transilvania, cu ramasitele de la masa de Lasatul Secului se hranesc pasarile cerului, existand credinta ca astfel acestea nu vor mai ciuguli semanaturile. In aceasta zi nu se coase, nu se toarce, iar gunoiul nu se da afara din casa.

In Ajunul Craciunului, se pune pe un scaun, in tinda casei, fan si pe el un colac si in jurul colacului un numar de coci corespunzator numarului de animale din gospodarie. Cocii se dadeau la animale impreuna cu fanul ca sa se inmulteasca si sa fie "an bun". De asemenea, oamenii isi iau de la vecini tot ce-au dat cu imprumut, spre a avea toata avutia in gospodarie.

Tot in Ajunul de Craciun sunt puse in toate colturile mesei catei de usturoi si seminte de mere, ce apara de deochi si farmece, iar femeile pun un ban de metal si o nuca in apa de spalat, spre a fi in anul ce vine mai frumoase si mai bogate.

Exista, in zona Transilvaniei, credinta ca in noaptea de Anul Nou, animalele vorbesc intre ele, iar oamenii le inteleg. Dar cine le aude vorbind, va muri in anul care vine.

In majoritatea satelor sasesti din Transilvania exista superstitii legate de prosperitate, bunastare si aflarea ursitului. Astfel, la miezul noptii, in timp ce clopotele din turnul bisericii vesteau sosirea Anului Nou timp de o jumatate de ora, taranii mergeau fiecare in gradina, unde imprejmuiau radacinile pomilor fructiferi cu fan; copiii scuturau crengile acestora, in timp ce urau "Bucurati-va, voi pomi, Anul Nou a sosit", in speranta unei recolte mai bogate in anul ce urma. In Batos (jud. Mures), femeile fierbeau in ajun boabe de porumb pentru ca in anul urmator cerealele sa aiba bobul la fel de mare ca cel fiert. Alte practici erau cele legate de protejarea animalelor din gospodarie. O veche credinta din orasul sibian Cisnadie spune ca "daca ramane un cleste deschis in noaptea de Anul Nou, animalele mai mici vor fi mancate de vite". In Valea Viilor, judetul Sibiu, gainile erau hranite cu boabe de porumb puse in interiorul unei roti de caruta, in timp ce clopotele bisericii vesteau Anul Nou, pentru ca acestea sa faca oua in anul ce vine in ograda lor.

Mai este practicat, de asemenea, si ritualul „dezlegarii” calendarului cu ceapa. De Anul Nou, catre miezul noptii, sasii obisnuiau sa prevada cum va fi vremea in anul care vine. Se foloseau de foile unei cepe mari, pe care le desprindeau si le asezau in ordine, numindu-le dupa lunile anului. In fiecare dintre ele puneau putina sare, dupa care le lasau pana a doua zi dimineata pe pervazul ferestrei. A doua zi se verifica cat lichid a lasat sarea topita in fiecare foaie. In acest fel se stia (pentru ca in mod misterios cantitatile de lichid difera) daca va fi seceta sau ploaie si in ce luna anume.

Din Ajunul Craciunului pana la Boboteaza, casa e maturata de la prag spre rasarit si nu din fundul locuintei spre prag, ca sa vina petitorii la fata de maritat.

De Boboteaza, are loc obiceiul numit "Udatul Ionilor": cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/purificati.

Femeia insarcinata, dupa cum spun pastratorii datinilor din Transilvania, nu trebuie sa „se uite nicicand lung si cu prea mare pasiune la lucruri si oameni sluti, urati, ologi, schiopi, orbi, mai pe scurt sa nu se uite, cum se spune, uitandu-se la ceva, fie om, animal defectuos, insemnat, ci indata cum a vazut ceva, sa-si aduca aminte ca e in stare binecuvantata si ca, prin urmare, nu e bine a se uita mult si lung la nimica, ca atunci copilul se naste dupa cum a aratat lucrul sau omul ce l-a vazut."

Ramanand la ritualul si mitul nasterii, in aceasta parte a tarii, exista credinta conform careia „copilul femeii ce va da cu piciorul intr-un caine sau intr-o pisica, va fi flocos si paros ca animalul pe care l-a lovit."

O traditie care se mai pastreaza inca in Transilvania este aceea ca moasa care ajuta la nasterea copilului sa-i puna acestuia, in camera unde el va sta, imediat dupa ce ajunge acasa, pe o panza alba noua, un “blid” cu faina de grau cernuta, sare, o paine, un banut si un caier de lana. Dupa trei zile si trei nopti, daca ursitoarele au venit, moasa si parintii copilului vor vedea urma lasata de ursitoare pe faina. De asemenea, moasa va duce copilul la biserica si va spune “duc un pagan si voi aduce un crestin”, iar la intoarcere va spune: “am dus un pagan si am adus un crestin”.

In legatura cu acelasi ritual al nasterii, exista obiceiul ca apa de la "prima scaldatoare" a copilului sa fie rece. Se spune ca, astfel, copilul devine rezistent la frig, vioi, sprinten, voinic, destept, istet.


Surse si Adrese Web Utile

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania

http://www.ropenet.ro/regiuni/transilvania/atractii_transilvania.php

http://www.decolinda.ro/obiceiuri.php

 

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: