Interferente.ro Descopera Civilizatii Zeita Minerva identificata cu Pallas Athena

Duminică, 12 Octombrie 2014 22:43

Zeita Minerva identificata cu Pallas-Athena

Zeita Minerva identificata cu Pallas AthenaMinerva e zeita inteligentei, a artelor, a stiintelor. Dupa influenta greceasca a fost identificata cu Pallas-Athena.

Desi romanii au cunoscut de timpuriu si caracterul razboinic al zeitei Pallas-Athena, totusi Minerva lor a pastrat mult timp caracterul exclusiv de divinitate pacinica, protectoare a artelor, a stiintelor si a lucrurilor casnice. Doar mai tarziu a dobandit si caracter razboinic.

Imaginea Minervei era imprumutata de la Pallas-Athena a grecilor si la greci primele imagini ale zeitei au fost de lemn si purta numele de Palladion sau pe latineste Palladium o astfel de statuie. Se credea ca au cazut din cer si ca norocul cetatilor era legat de posesia lor. Se stie ca troienii pierdusera orice speranta de scapare cand Paladiul le-a fost rapit de greci prin inselaciune. Si astazi se da in sens figurat numele de Paladiu lucrurilor socotite ca o garantie pentru existenta unei natiuni. Roma avea un Palladium care se socotea ca al Troiei si care era pazit in templul zeitei Vesta ca o garantie din cele mai sigure pentru mantuirea orasului.

Minerva fiind identificata cu Pallas-Athena, romanii au dat pe seama ei toate legendele pe care le aveau grecii despre Pallas-Athena. Astfel, se povesteste ca ea iesise inarmata din capul lui Jupiter la o lovitura de ciocan data de zeul Vulcan.

Era zeita vietii pascinice a oraselor, a dezvoltarii tuturor artelor, tuturor industriilor. Ea favoriza cultura si a inventat pentru om lucrurile cele mai folositoare vietii ca: plugul, razboiul de tesut, etc. chiar arta de a tese tot de catre ea a fost inventata. Arachne, o tanara din Lidia, fiindca voise sa se compare cu Minerva in arta tesatoriei, a fost tranformata de zeita in paianjen.

Arachne, fiica lui Idmon din Colophon isi dobandise mare renume in orasele Lidiei gratie iscusintei sale in arta de a lucra lana. Chiar nimfele din Tmolus veneau sa vada minunatele ei lucrari. Asa de frumos lucra, incat se credea ca este eleva zeitei Pallas. Cu toate acestea ea se socotea mai presus de zeita si nu odata zicea: sa intre zeita in lupte cu mine; daca ma va invinge, o voi crede superioara. Minerva i se infatiseaza odata sub chipul unei femei batrane, cu toiagul in mana si o sfatuieste sa nu mai fie asa mandra, sa aspire la gloria de a intrece prin lucrurile ei pe toate muritoarele, dar sa creada superioara pe zeita. La auzul acestora semeata fata se infurie peste masura si goneste pe batrana spunandu-i: pleaca, n-am nevoie de sfaturile tale. De ce nu vine insasi zeita sa se ia la intrecere cu mine? Pentru ce fuge in lupta? „Iat-o, striga atunci zeita luandu-si adevaratul ei chip si renuntand la sfaturi incepe lupta.” Amandoua lucreaza cu ardoare. Minuni de arta ies din mainile lor. La urma Minerva, negasind nici un cusur minunatei lucrari facute de Arachne, se infurie si ii rupe panza, iar pe ea o preface in paianjen (pe greceste Arache). Ovidius

Se mai zice ca ea a introdus si cultura maslinului si obiceiul de a lupta in razboi cu care inarmate cu coase.

Ea era reprezentata de obicei sub figura unei fecioare inarmate. Capul ii era acoperit de un coif. In mana dreapta tinea o lance, iar in cea stanga un scut. Pieptul ii era acoperit de egida ei, in mijlocul careia era capul Gorgonei Medusa, un monstru ingrozitor.

Dupa legenda Medusa fusese o mandra fecioara, care cutezase sa se compare in frumusete cu Minerva si zeita s-a razbunat pe ea. Serpi i-au inlocuit parul, solzi i s-au facut pe corp, iar privirea-i groznica impietrea pe oricine se uita la ea.

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: