Asasinarea lui Mahatma Gandhi

Mahatma Gandhi se numara printre cele mai fascinante personalitati ale secolului XX. Atitudinea sa non-violenta impotriva discriminarii din Africa de Sud si India l-a tranformat, impreuna cu invataturile sale, intr-una din cele mai importante modele ale umanitatii. Lui Mohandas Karachand Gandhi, i se mai spunea “Bhabu” (adica Taicutul), dar si “Parintele poporului” si “Mahatma” (Marele Spirit). Atentatul caruia i-a cazut victima Mahatma Gandhi revela modul in care unele culte si secte religioase cauta sa-si impuna doctrina folosind metode si tehnici specifice terorismului.

Mahatma Gandhi este cel care a condus miscarea de eliberare nationala a Indiei de sub dominatia Marii Britanii. Cand englezii s-au retras din India, aceasta impreuna cu Pakistanul erau impartite in doua: India hindusa si Pakistanul musulman. Incercarea fiecareia dintre parti de a-si impune controlul a aruncat India intr-un razboi civil, musulmanii ii vanau pe hindusi si invers. Sate intregi au fost distruse si zeci de milioane de oameni rataceau in cautarea hranei, insa fara o tinuta si o speranta reala. Saracia era la un nivel foarte ridicat si multi dintre ei mureau de inanitie. O parte dintre ei au fost ucisi de fanaticii religioasi din ambele tabere.

Impotriva acestor fanatici s-a ridicat Mahatma Gandhi, in varsta de 70 de ani, care a ales ca forma de potest extrem intrarea in greva foamei. Starea lui de sanatate se inrautatea de la o zi la alta, milioane de oameni din India si de pe toate continentele urmarind tot ceea ce avea sa se intample cu acest erou care a avut curajul sa se ridice singur la lupta impotriva a milioane de fanatici religiosi. Gandhi a anuntat ca va renunta la greva foamei doar in momentul in care hindusii si musulmanii se vor impaca si vor trai in buna intelegere. In ziua in care a anuntat aceasta decizie, sute de reprezentati ai ambelor tabere s-au intalnit la New Delhi unde au hotarat ca vor renunta la actiunile extremiste si vor incepe sa convietuiasca in pace. Gandhi a conditionat iesirea din greva foamei prin extinderea armistitiului in intreaga Indie si Pakistan, aspect care a fost de asemenea acceptat.

In Consiliul de Securitate, reprezentantul pakistanez la ONU a anuntat: „Incepe o noua epoca de prietenie si pace, pe subcontinentul indian a fost instaurata pacea”. Lumea a rasuflat usurata, iar Mahatma Gandhi realizase ceea ce isi propusese. Aceasta actiune atat de curajoasa l-a transformat pe Gandhi intr-un mit al Indiei, venerat de poporul sau. Era considerat un sfant nu un reformator. Revedinta lui a fost stabilita la New Delhi, in vila industriasului Birl, un vechi prieten, unde o garda inarmata il pazea in permanenta. 

Din pacate, prin actiunea sa, Gandhi a obtinut doar o calmare aparenta a spiritelor. Fundamentalistii extremisti hindusi s-au opus oricarei colaborari cu musulmanii. Mai multe grupuri teroriste hinduse s-au reunit in formatiunea politica “Mahasabha”, condusa de milionarul Vinajak Savarkar, care isi avea resedinta la Bombay. Cea mai fanatica grupare s-a dovedit a fi „Rashbrija Svajam Sevak”. Aceasta organizatie a hotarat continuarea luptei.

Vinajak Savarkar este cel care a pus la cale exterminarea lui Gandhi. Initial s-a dorit asasinarea primului-minsitru, apoi s-au gandit sa-l asasineze pe prim-ministrul statului Bengal, dar in cele din urma au hotarat asasinarea lui Mahatma Gandhi. Avand in vedere ca, Gandhi se bucura de increderea nelimitata a marii majoritati a poporului indian, moartea lui ar fi produs grave tulburari in India.

Pentru a-si pune in aplicare planul, in octombrie 1947 s-a format un comando de asasini, alcatuit numai din brahmani, oameni cu o educatie aleasa si care se bucurau de prestigiu. Printre acestia se aflau Narajan Apte -  directorul ziarului radical de dreapta „Hindu Rashtra”, Godse - redactor-sef la acelasi ziar si fratele sau Gopal, Digambal Bahdge - negustor de arme, Vishnu Karkare - hotelier; Madan Lal Pahve - un tanar de numai 20 de ani. Acesta din urma chiar s-a laudat ca face parte dintr-un comando constituit in scopul de a-l asasina pe Gandhi insa nimeni nu l-a crezut si nu l-a luat in serios.

In data de 17 ianuarie 1948, a avut loc primul atentat la viata lui Gandhi, atentat ce a esuat. In aceasta zi, Gandhi tinea o cuvantare in fata unei multi de circa 100.000 de persoane. Bahdge a tras asupra lui Gandhi si concomitent Madan Lal Pahve a aruncat o bomba. Ganhi a scapat iar explozia bombei nu a produs panica scontata de fundamentalisti. Gandhi a fost primul care a linistit multimea, iar intreaga Indie i-a auzit cuvintele la radio: „Dusmanii musulmanilor sunt dusmanii Indiei”.

Politia a organizat o actiune de capturare a membrilor gruparii insa doar Madan Lal Pahve a fost prins. El a dezvaluit care sunt intentiile si scopul acestui comando. Reactia autoritatilor indiene a fost una cel putin ciudata. Masurile luate au constat doar in intarirea pazei la resedinta lui Gandhi si raspandirea fotografiilor cu ceilati membrii ai gruparii.

Teroristii nu au renuntat la planul lor si s-au regrupat. Godse si Apte s-au deplasat la Madras, unde doctorul Dattraja Parchure, conducatorul hindusilor din Gvalijar, le-a pus la dispozitie arme.

Mahatma Gandhi avea un program pe care il respecta cu strictete. In fiecare seara, in imensa gradina a vilei unde locuia, vorbea in fata tuturor credinciosilor si curiosilor adunati acolo. Posturile de radio de asemenea transmiteau frecvent cuvantarile sale.

In fatidica zi de 30 ianuarie 1948, Gandhi trebuia sa vorbeasca in fata unei multimi de circa 1.000 de oameni. Multimea prezenta il ovationa si se dadea respectuos la o parte pentru a-i face loc. Gandhi pasea cu greutate, oprindu-se des si raspunzand multimii cu mainile impreunate si facand plecaciuni. La intalnirile de acest gen toata lumea era imbracata in alb. La acest eveniment era insa o persoana care constrasta avand pe el o camasa kaki si care isi croia drum prin multime pentru a fi cat mai aproape de Gandhi. Gandhi era insotit de nepoata sa, Mana. Ajuns in fata lui Gandhi, persoana suspecta a impins-o cu brutalitate pe Mana si a tras trei focuri de arma asupra lui Gandhi. Doua gloante au fost trase in zona inimii si un altul in abdomen. Gandhi a murit aproape instantaneu. Era ora 19.15.

Asasinul era Nathuram Godse, un tanar in varsta de 37 de ani. Multimea furioasa a incercat sa in linsese insa garzile de corp ale lui Gandhi l-au protejat si l-au predat politiei. Asasinarea lui Gandhi a facut inconjurul lumii. Trimisul BBC la acest eveniment, Robert Stimson, se afla printre corespondentii straini prezenti la acest eveniment. In mai putin de 25 de minute de la comiterea asasinatului. BBC transmitea vestea care avea sa socheze intreaga lume. De asemenea, posturile de radio din India au transmis cumplita veste.  

Conflictele religioase au reizbucnit cu o violenta crescuta. Vestea ca asasinul ar fi membru al organizatiei “Mahasabha” au determinat multimea furioasa sa ii caute pe ceilalti mebrii. Sute dintre casele membrilor gruparii au fost incendiate. O actiune ampla a politiei indiene a dus la prinderea complotistilor. Gruparile acestei oganizatii au fost dezarmate, conducatorii lor si mii de membri fiind incarcerati.

Pe 22 iunie 1948 a inceput procesul teroristilor si conspiratorilor care au pus la punct asasinarea lui Gandhi. Sentinta a fost pronuntata pe data de 9 februarie 1949. Godse si Apte au fost condamnati la moarte si executati pe 13 octombrie 1949. Ceilalti au fost condamnati la inchisoare pe viata. Deosebit de suspect este faptul ca impotriva liderului organizatiei, Vinajak Savarkar, nu a fost gasite probe si a fost pus in libertate.

De-a lungul timpului, culise politice ale desfasurarii atentatului au fost amplu discutate. Cetatenii Indiei nu au fost de acord cu sentintele pronuntate. Abia in 1956, sub presiunea opiniei publice, a fost constituita o comisie care sa cerceteze imprejurarile producerii atentatului. Cercetarile au scos la iveala si un fapt deosebit de grav insa foarte greu de demonstrat. La Bobay, sub semnatura lui K.L. Gaube, a fost publicata stirea conform careia, inainte de a fi executat, Godse ar fi declarat: „Eu nu am fost decat executorul ordinelor lui Savarkar, ordine pe care el le primea de la Patel (cel care a fost Mininistru de Interne in India in momentul in care a avut loc prima incercare de asasinare a lui Gandhi)”. Concluzia a fost insa ca, atentatul a fost pus la cale de extremisti cu largi ramificatii in intreaga Indie, mai ales in Puna, oras important din statul Hajderabad. Puna, era un regat feudal de sine statator si, dupa proclamarea independentei Indiei, apartinea celui mai bogat om din tara. Ministrul de interne Patel era bun prieten cu acesta. Se pare ca aici a fost pusa la cale asasinarea lui Gandhi. Toate aceste noi informatii aparute, si lispa unor masuri mai stricte de securitate dupa producerea primului atentat, au facut sa duca la concluzia ca o parte din raspunderea savarsirii atentatului revine si ministrului de Interne.

Aspecul pozitiv a fost insa acela ca, moartea lui Gandhi nu a stopat procesul de democratizare demarat in India. Poate ca, chiar aceasta crima politica a grabit procesul de democratizare.

Se spune ca, acest asasinat a deschis sirul nenumaratelor asasinate infaptuite asupra liderilor politici si religiosi considerati indezirabili pentru planurile elitei mondiale in vederea instaurarii Noii Ordini Mondiale.

Este o ironie faptul ca Mahatma Gandhi a fost asasinat de catre conationalii sai pe 30 ianuarie 1948, la doar un an dupa declararea independentei Indiei. Memorial lui Gandhi la Raj Ghat, New Delhi, poarta motto-ul “El Ram”, care poate fi tradus ca “O, Doamne”. Acestea sunt in general considerate a fi ultimele cuvinte ale lui Gandhi, dupa ce a fost impuscat, desi veridicitatea acestei declaratii nu a fost confirmata.

Dupa deces, trupul sau a fost incinerat si mai multe urne cu cenusa au fost impartite succesorilor. Acestia au expus adesea urnele, in cadrul memorialelor dedicate lui Mahatma Gandhi. Una dintre urne a fost oferita unui muzeu deschis in memoria celebrului erou, unde a fost expusa timp de mai multi ani. In 2008, familia Gandhi a cerut muzeului sa arunce o parte din cenusa in mare, pentru a respecta o veche traditie indiana.

Memorialul lui Mahatma Gandhi, Raj Ghat este vizitat de mii de vizitatori in fiecare zi. Aproape fiecare lider politic important in vizita de stat in India, intreprinde de asemenea, vizite la Raj Ghat sa aduca un omagiu celui care a fost Mahatma Gandhi.