Interferente.ro Cultura Diversitate Costumul popular romanesc

Sâmbătă, 29 Noiembrie 2014 02:00

Costumul popular romanesc

Costumul popular romanescO harta a costumului romanesc din Transilvania si Banat ofera o imagine cu totul deosebita de cea a hartii costumului provinciilor romanesti din sudul si estul Carpatilor. Transpuse pe harta, tipurile de costume din Oltenia si Muntenia se prezinta sub forma unor suprafete ce acopera, in mare, arii si zone. Unele din aceste arii si zone sunt destul de intinse, de pilda, platforma inalta a tinutului Mehedintilor, campia Doljului sau bazinul superior al Argesului, asa incat si in cadrul lor s-au produs diferentieri. Diferentierile costumului din aceste arii, legate de micile unitati locale ale grupelor de sate asezate de-a lungul vreunei vai, in petice de codri sau pe platourile deluroase, au prinsa sa se stearga cu vremea. N-au disparut cu totul nici pana astazi, dar se marginesc la variatii ornamentale si cromatice si uneori la dimensionarea diferita a pieselor de costum. Aceste variatii se incadreaza insa totdeauna in limitele care definesc caracterul costumului dintr-o anumita arie.

Costumul din Moldova si Moldova de Nord are o structura si mai unitara decat cel din Oltenia si Muntenia. Aceasta iese in evidenta daca ne referim la piesele de costum femeiesc care imbraca corpul de la talie in jos. Astfel, in timp ce in Oltenia si Muntenia intalnim patru tipuri de asemenea piese – catrinta, pestemanul, vilnicul si fota – in Moldova si Moldova de Nord intalnim o singura piesa – fota. De aceea o harta a costumului din aceasta parte a tarii noastre s-ar prezenta sub forma unei singure si mari pete de aceeasi culoare care ar acoperi suprafata Moldovei si Moldovei de Nord.

Varietatea costumului moldovenesc consta de asemenea in ornamentica si cromatica deosebita care face ca pe marea arie a costumului moldovenesc femeiesc sa se poata distinge mai multe zone. Bineinteles ca specificul acestor zone este subliniat si de existenta sau caracterul diferit si al altor piese de port, cum ar fi pieptarele, cojoacele, braiele si betele, traistele etc. Hartile costumului acestor doua grupe de provincii – Oltenia-Muntenia si Moldova-Moldova de Nord – au o nota comuna care consta in existenta pe fiecare din ele a care unei mari pete albe. Este vorba de cele doua mari arii pentru care nu avem date – deloc sau cu totul insuficiente – cu privire la costum, si anume: Baraganul, cuprins cam intre cursul Mostistei si varsarea Siretului in Dunare, si tinutul Barladului si Galatilor, din regiunea cursului inferior al Prutului. Este de observat ca aceste doua arii, care reprezinta pete albe ale hartii costumelor din Muntenia si Modova, sunt unite intre ele si sunt asezate pe marele culoar de trecere a popoarelor, cuprins intre cotul Carpatilor si Marea Neagra.

Cu totul alta este imaginea hartii costumului din Transilvania si Banat. In locul petelor intinse pe mari arii sau acoperind provincii intregi, harta costumului din transilvania si Banat apare faramitata, fiind alcatuita dintr-o multime de pete de diferite marimi raspandite pe marele teritoriu care se intinde de la Carpatii Pafurosi, din nord, pana la Portile de Fier ale Dunarii, din sud. Istoria zbuciumata a oamenilor, geografia framantata a pamantului, conditiile sociale specifice si-au pus pecetea pe infatisarea costumului romanesc din Transilvania si Banat. Varietatea extrema a costumului din aceste provincii se inscrie, totusi, in cadrul unui stil unitar. Aceasta unitate in varietate este lucrul cel mai important si care trebuie subliniat si retinut cu cea mai mare atentie.

Pentru a intipari in mintea noastra aceasta idee a unitatii costumului romanesc din Transilvania si Banat este de ajuns sa spunem ca pe intreg teritoriul celor doua provincii costumul femeiesc de la talie in jos se caracterizeaza prin prezenta catrintei. Formele pe care le ia catrinta sunt foarte variate, mergand de la zadia tesuta in casa, la sortul de fabrica si la apogeul cu fire lungi, principiul ramanand insa acelasi: imbracarea corpului cu una sau doua piese puse peste poalele camasii care raman vizibile. Nicaieri in Transilvania si Banat nu este intalnit tipul de piesa de costum femeiesc care se infasoara in intregime, de jur imprejur, partea corpului de la talie in jos. Acolo unde acest aspect de imbracare a corpului exista, el reprezinta o influenta determinata sau de portul altor popoare sau de evolutia economica mai rapida a unor zone in care orasele deveneau importante centre de schimb de marfuri, cum este cazul cu fusta sau rochia, sau o influenta foarte limitata a costumului romanesc din provinciile de dincolo de Carpati. Aceasta unitate a costumului trnasilvan a imbracat insa forme variate, determinate de conditiile de mediu si de imprejurarile istorice si sociale diferite care au condus la aspectul atat de complex al hartii costumului din cele doua provincii de peste Carpati.

Addthis

Related news items:
Newer news items:
Older news items: